Institutul Național de Statistică a publicat luni, 29 iunie, datele oficiale despre sărăcie și excluziune socială în România, pentru anul 2025. Observatorul Prahovean a descifrat tabelele care aduc vești îngrijorătoare, dar există totuși și unele părți bune. Iată ce trebuie să știi.
Din articol
Ce înseamnă „sărăcie relativă”?
Nu vorbim neapărat de oameni care mor de foame. Un român este considerat „sărac relativ” dacă venitul gospodăriei sale este sub 24.435 de lei pe an per persoană — adică aproximativ 2.036 de lei pe lună. Aceasta este limita stabilită de Eurostat la 60% din venitul mediu al românilor.
Cifrele naționale, pe înțelesul tuturor
1 din 5 români trăia sub acest prag în 2025 — mai precis 18,4% din populație, adică 3,47 milioane de oameni. Vestea bună: față de 2024, sunt cu 127.000 de persoane mai puțin în sărăcie.
Dar sărăcia nu este singura problemă. Datele INS măsoară și deprivarea materială severă — oameni care nu-și pot permite lucruri considerate normale astăzi (să plătești facturile la timp, să ai mașina de spălat, să poți mânca o masă cu carne cel puțin o dată la două zile). Aproape 1 din 6 români (16,8%) se afla în această situație.
În total, 27,4% din populație — adică 5,2 milioane de persoane — era expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială în vreun fel.
Cine suferă cel mai mult?
Copiii și tinerii sunt categoria cea mai vulnerabilă. Rata sărăciei la tinerii de 18–24 de ani a atins 25,8%, iar la copiii sub 18 ani, 23,6%. Unul din patru tineri din România trăiește în condiții sub pragul de sărăcie.
Femeile sunt și ele mai afectate decât bărbații — 18,7% față de 18,0%.
Oamenii fără loc de muncă riscă excluziunea socială în proporție de 36,5%, față de 16,0% în rândul celor angajați. Educația contează enorm: mai mult de jumătate (54,7%) dintre cei cu nivel scăzut de educație se aflau în risc de excluziune.
Ce se întâmplă în Prahova?
Prahova face parte din regiunea Sud-Muntenia, care în mod tradițional înregistrează indicatori de sărăcie peste media națională. Cele mai afectate regiuni din țară sunt Sud-Est (38% rată de risc) și Sud-Vest Oltenia (36%), față de media de 27,4%. Sud-Muntenia se situează, de regulă, în același interval de risc ridicat.
Ploiești, ca oraș mare cu industrie și servicii, tinde să stea mai bine decât mediul rural prahovean — dar zonele rurale și orașele mici din județ (Slănic, Urlați, Boldești) resimt sărăcia mult mai acut.
Fără pensii și ajutoare sociale, situația ar fi dramatică
Un detaliu esențial din raport: dacă nu ar exista pensii și transferuri sociale (alocații, ajutoare), 44,2% din români ar fi sub pragul sărăciei. La vârstnici, procentul ar ajunge la 87,9%. Asta arată cât de importantă este rețeaua de protecție socială — și cât de fragilă rămâne situația pentru mulți oameni.
Lucrurile merg ușor mai bine față de anul 2024, dar ritmul este lent. Copiii, tinerii și oamenii fără loc de muncă rămân cel mai expuși. În Prahova, ca în toată zona sudică a României, presiunea sărăciei este mai mare decât în regiunile din vest sau în București. Datele complete pe județe vor fi publicate în toamna acestui an.
