Suma pe care părinții o plătesc pentru educația așa zis gratuită a crescut cu aproape 45%, față de 2021 și s-a triplat față de cea din 2018: cei mai mulți bani se duc pe meditații, care au apărut și la ciclul primar. Un sondaj realizat de organizația Salvați Copiii România, pe baza datelor strânse la finalul lui 2024, relevă faptul că părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, aproape 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice.
Costul mediu total anual crește odată cu vârsta copilului, de la 6.803 lei în cazul ciclului primar, la 10.781 lei la gimnaziu și 12.119 lei la liceu.
Meditațiile sunt menționate ca un cost asociat educației de 48% dintre părinți. Analizând pe niveluri de educație se observă niveluri similare pentru gimnaziu și liceu (64% respectiv 66%) și un nivel mult mai redus, dar totuși impresionant, în cazul elevilor din ciclul primar (19%).
Incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%)
98% dintre părinți indică cel puțin o categorie de costuri asociate cu frecventarea școlii de către copiii lor.
Potrivit aceluiași studiu al celor de la „Salvați copiii”, incidența meditațiilor este cea mai ridicată în București (60%), cu aproximativ 20 puncte procentuale mai ridicată decât alte orașe și mediul rural.
Majoritatea copiilor fac meditații la matematică, limbi străine și limba română. Materii precum informatica, fizica, chimia sau biologia apar ca subiect de meditații majoritar la liceu, în celelalte cicluri de studii având o incidență marginală.
Costul lunar al meditațiilor este de aproximativ 1.000 de lei, iar un copil face, de regulă, meditații la două materii
Costul meditațiilor este resimțit ca un efort semnificativ, care presupune amânarea unor cheltuieli necesare, de aproximativ 25% dintre respondenții ai căror copii le urmează.
În funcție de venitul gospodăriei, observăm că incidența meditațiilor este mai scăzută în cazul familiilor care câștigă sub 5.000 de lei net, se menține constantă în cazul familiilor care câștigă între 5.000 și 20.000 lei lunar și crește la o valoare de aproximativ 65% peste acest prag de venit.
În ceea ce privește fondul clasei și fondul școlii, comparând cu rezultatele consultării din februarie 2021, observăm scăderi semnificative ale proporției părinților care afirmă că aceste contribuții au o natură obligatorie (de la 22% la 16% în cazul fondului clasei și de la 13% la 7% în cazul fondului școlii).
România are cea mai mare proporție de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană
Raportul celor de al „Salvați copiii” a apărut în contextul în care, în România, 39% dintre copii sunt expuși riscului de sărăcie și excluziune socială, fiind afectați de lipsa de venituri ale familiei care să asigure supraviețuirea sau un trai decent, de izolarea socială și educațională în care trăiesc, de lipsa de acces la nutriție în acord cu vârsta și nevoile biologice și la servicii socio-educaționale și de sănătate de calitate.
Această realitate se reflectă în participarea copiilor la educație: 214.936 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii, la 1 ianuarie 2023, în timp ce 33.882 de elevi se aflau în abandon școlar. Organizația Salvați Copiii a dezvoltat programul de acces la educație pentru copii din grupurile vulnerabile începând cu anul 2001.
Cheltuielile publice pentru educație în România reprezintă doar 3,3% din PIB, față de media UE de 4,7%, în ciuda faptului că țara are cea mai mare proporție de copii în risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană.
edu1916% dintre copiii de vârstă gimnazială și peste un sfert (25,03%) dintre adolescenții de vârstă liceală se află în afara sistemului de învățământ. Mai mult, rata abandonului școlar timpuriu a atins 16,6% – cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani.