Nu puține sunt localitățile prahovene ce poartă denumiri care, inevitabil, dau ocazia glumeților să răspândească povestioare hazlii sau să facă bancuri pe seama lor. Localnicii s-au obișnuit să spună că stau la Băicoi, Adunați, Urlați, Baba Ana, Bătrâni, Sângeru, Puchenii Mari și Mici sau Podenii Noi cu ale sale sate, câteva cu nume amuzante: Nevesteasca, Ghiocel, Valea Dulce sau Podu lui Galben. În localitatea prahoveană Bătrâni, spre exemplu, bunicii, în cea mai mare parte, sunt cei care încă mai populează mica așezare, parcă predestinată lor.
Chiar dacă denumirea comunei lor nu este una care să anime prea mult, localnicii din Bătrâni se mândresc cu faptul că stau în satul al cărui nume vine din legendă. Și, mai ales, se mândresc cu faptul că la ei s-a jucat pentru prima oară „Perinița”.
Există o legendă ce s-a păstrat din generaţie în generaţie la Bătrâni, cunoscută de toţi locuitorii zonei Chioajdelor, legendă ce este amintită şi în „Marele dicţionar geografic al României” de Ion Gheorghe Lahovari şi Grigore Tocilescu.
Ea spune că pe aceste meleaguri s-a aşezat o familie de ţărani care aveau numele de Chiojd, refugiată de frica tătarilor. Această familie a avut doi băieţi şi o fată. Pe băiatul cel mare l-au înzestrat cu moşia dinspre miazănoapte şi s-a căsătorit aici, formând satul Starchiojd-Chiojdul Mare, după numele băiatului. Pe cel mic l-au căsătorit şi i-au dat moşia Valea Bâscei, formând aici satul Chiojdul din Bâsca, Chiojdul Mic, astăzi comuna Chiojd din judeţul Buzău. Pe fată au căsătorit-o mai la sud, formând satul Chiojdeanca. Pentru Starchiojd această legendă are ca variantă că fata s-a instalat în zonă formând satul Valea Anei, component al Starchiojdului.
Bătrânul a rămas în aceste locuri, iar copiii veneau adesea la părinţi, adică la cei bătrâni, astfel a rămas numele de Bătrâni.
Nu mulți sunt cei care știu că, inițial,„Perinița”, dansul dragostei şi al bucuriei, a început ca un obicei de nuntă din comuna prahoveană Bătrâni, când mireasa îşi etala nuntaşilor zestrea, dar şi îndemânarea. Treptat, a depăşit graniţele satului, ale judeţului şi ale României, fiind nelipsit şi astăzi de la petreceri.
Perinița a fost un străvechi obicei de nuntă din comuna Bătrâni, fiind considerat un „blazon” al județului Prahova. Potrivit expertului prahovean în folclor, Constantin Manolache, în urmă cu sute de ani, când doi tineri din Bătrâni se căsătoreau, un moment special al ceremoniei era cel în care mireasa își etala zestrea. După prezentarea zestrei, se încingea o horă. Mireasa lua din maldărul de zestre o perină, iar pe melodia „Perinița” începea să danseze cu ea, ținând-o drăgăstos, ca pe un partener. Apoi, se îndrepta către mire, îi dădea perina, îngenuncheau și se sărutau.
Bătrâni este una dintre cele mai mici comune din județul Prahova, cu pajiști de un verde clar, miros de fân cosit, case vechi, pitorești, oameni obișnuiți să trăiască lent, nu pe repede înainte și unde implitatea de altă dată e aici la ea acasă.
