Sâmbătă are loc comemorarea morților, zi cunoscută sub numele de „Moșii de vară”, iar duminică și luni creștin ortodocșii sărbătoresc Rusaliile. Sărbătorile vin la pachet cu o serie de tradiții și obiceiuri.
Moșii de vară sau Sâmbăta morților se prăznuiește în fiecare an în luna iunie, motiv pentru care, în popor, se vorbește de „moșii cireșelor”. Anul acesta, Sâmbăta Morților este prăznuită pe 3 iunie.
Conform tradiției, de „Moșii de vară”, femeile merg la biserică unde are loc pomenirea tuturor morților. Astăzi se dă de pomană păsat sau orez, pe frunze de nuc. Se spune că este bine ca mâncarea care se dă de pomană trebuie să fie caldă.
Vinul se pune în oale, iar la toarta lor se pune leuștean. Farfurii sunt decorate cu cireșe. Tot astăzi, după slujbă și după împărțirea bucatelor, în special în mediul rural, oamenii merg la mormânt pentru împodobirea acestuia cu frunze de nuc sau de tei.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Creştinii ortodocşi sărbătoresc duminică şi luni Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinţii apostoli. Sărbătoarea este cunoscută în popor drept Duminica Mare sau Rusaliile.
La cincizeci de zile de la Învierea Domnului, creștin ortodocșii obișnuiau, pe vremuri, să împodobească locuințele cu frunze de nuc sau de tei.
Potrivit tradiției, se spune că ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a alunga furtuna și grindina.
La fel ca la orice sărbătoare, potrivit obiceiurilor, femeile nu au voie să spele sau să coasă. Într-o astfel de zi se spune că nu este bine să te cerți cu nimeni.
Semnificația biblică a Pogorârii Duhului Sfânt
Duhul Sfânt s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli duminică dimineaţa, în ziua Cincizecimii, în chip de limbi de foc.
Venirea Sfântului Duh peste Apostoli, care se găseau în foişorul Cinei de Taină, de pe muntele Sion, este descrisă astfel: „Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Şi din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Şi li s-au arătat, împărţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Duhul Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi (…) Şi toţi erau uimiţi şi nu se dumireau, zicând unul către altul: Ce va să fie aceasta?” (Fapte 2, 1-13).
