Tendința de a fi la fel ca ceilalți este des întâlnită în adolescență. Dorința de a face parte dintr-un grup, de a se afirma prin ceva, de a fi acceptați și „valorizați” îi determină pe foarte mulți copii să cadă pradă viciilor de la vârste din ce în ce mai mici. În Prahova, potrivit datelor furnizate de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Prahova, cel mai mic consumator de stupefiante are 13 ani, iar cel mai consumat drog este cannabis-ul. Rămâne, atunci, întrebarea: cum poate un părinte să își dea seama dacă al său copil a consumat droguri? La ce trebuie să fie atent și ce poate face pentru a-și salva fiul sau fiica? Sau când este prea târziu?
Aida Dima a lucrat, în calitate de consilier, cu dependenții de droguri, aici, în Prahova, aproape 20 de ani. Cel mai mic consumator cu care a avut de-a face avea 7 ani. „Aurolac. Nu știu dacă azi mai trăiește sau ce s-a ales de el. Tatăl era în penitenciar, mama în străinătate. Bunica se chinuia cu greu să îl crească”, își amintește aceasta.
Doctor în sociologie, Aida Dima a fost asistent social la Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog din județ. A cunoscut zeci de adolescenți consumatori, a încercat să le fie aproape în perioadele de sevraj și mereu, când a fost întrebată, a explicat că nu există drog fără risc. Nu poți spune „am fumat țigări cu marijuana și sunt ok. Nu se instalează dependența fizică, cea psihică, însă, da. Plăcerea de a face asta reapare”.
Cum își dă seama un părinte dacă al său copil se droghează? Și ce poate face el pentru a-și ajuta copilul dependent? Întrebări la care fostul asistent social de la Centrul Antidrog Prahova ne-a oferit niște răspunsuri absolut cutremurătoare.
„Există trei categorii de droguri: depresive, halucinogene și stimulative. Din prima categorie fac parte cannabis-ul sau barbituricele. Copilul este depresiv, pupilele îi sunt dilatate, are mereu o stare de somnolență, este visător. Cannabis-ul, care poate fi iarba, hașișul sau uleiul de cannabis, este drogul care dă o senzație de foame uriașă, dar și o poftă de dulce. Efectele pe termen lung ale acestuia sunt dintre cele mai grave: diverse tipuri de cancer, tulburări respiratorii, ale sistemului imunitar, dar și tulburări de memorie și dificultăți de învățare. Iarba consumată frecvent ajunge să îți placă atât de mult încât să nu mai poți scăpa de ea
Citește și: Cel mai consumat drog în rândul tinerilor din Prahova este cannabis -ul
În categoria drogurilor halucinogene avem LSD-ul, ciupercile, sau ecstasy. LSD-ul, timbru cum mai e numit, este deseori impregnat în hârtie absorbantă. Acesta e îngrozitor de periculos. Îți modifică contactul cu realitatea. Trip-ul ( perioada cât ești sub influența drogului) ține și 12 ore. Tânărul își pierde total controlul, i se schimbă complet perspectiva asupra lumii. Trebuie izolat, fiindcă își face rău sau poate face rău altcuiva. Iar el nici nu își mai aduce aminte.
Mai avem categoria de droguri stimulative, cum ar fi cocaina, heroina sau amfetaminele. Aici vorbim de agitație psihomotorie, la fel pupile dilatate, anxietate, psihoză, comportament agresiv verbal, dar și fizic, dar și semne vizibile pe corp, urmare a injectării. Problema e că în cazul drogurilor halucinogene sau stimulative, dacă au trecut șase luni de consum s-a instalat dependența. Părintele greu își mai poate salva copilul. E nevoie de medicație psihiatrică, ajutor specializat și o mare, mare susținere din partea familiei pentru a scăpa de sevraj și a se numi abstinent. Nu vindecat, fiindcă un consumator de droguri nu se vindecă. El rămâne toată viața consumator abstinent”, a precizat Aida Dima.
În cei 20 de ani cât a lucrat, în Prahova, cu consumatorii de droguri, admite că nu puțini au fost tinerii care au murit din cauza stupefiantelor. Supradoză în majoritatea cazurilor. Adolescenți care au vrut să se vindece, dar au recăzut. „Am avut părinți care implorau în genunchi să le salvăm copiii. Plângeau, erau disperați. Nu știau ce să mai facă”, a mai spus fostul asistent social de la Centrul Antidrog Prahova, care mai precizează că toate drogurile sunt periculoase deoarece sunt substanțe care ajung direct în creier și determină modificări asupra funcțiilor psihice, dar și asupra structurii cerebrale.
În loc de concluzie, aceasta mai trage un semnal de alarmă și cu privire la calitatea stupefiantelor consumate de tineri, astăzi. „Heroina, spre exemplu, este adulterată cu otravă de șobolani. Și mă opresc doar la acest exemplu crunt”.
Dialogul afecțiunea, timpul petrecut cu propriul copil, înțelegerea, toleranța față de problemele sale, ascultarea și acceptarea sunt elementele cheie pe care o familie le are la îndemână pentru a-și ține departe fiul sau fiica de fenomenul distrugător al consumului de stupefiante.
