Tot mai mulți părinți aleg să nu-și mai vaccineze copiii, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), în special pentru doza a doua administrată la 5 ani.
Astfel, dacă pentru prima doză acceptarea este relativ bună, la rapel rata scade dramatic, ajungând în unele comunități până la doar 20%, în condițiile în care România a înregistrat 77.8% dintre toate cazurile de rujeolă din UE. S-a ajuns aici, spun medicii, fiindcă părinții se lasă influențați de informații eronate, lansate mai ales în mediul online, privind riscurile la care sunt supuși cei care se vaccinează.
Din păcate, victime ale numeroaselor teorii ale conspirații privind vaccinurile sunt cei mici, care suferă și, mai grav, își pierd viața din acest motiv.
Alte cauze pentru care părinții refuză vaccinarea țin de bariere sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, desființarea vaccinării în școli și lipsa transportului, după cum arată datele unui studiu calitativ complex al Salvați Copiii România.
Același raport al Salvați Copiii arată faptul că micuții născuți în anul 2018, acoperire măsurată la două doze, arată că media națională a vaccinării pentru ROR este de 69,4% (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanțe mari între județe:
- cea mai mare rată – Giurgiu 97.5%;
- cele mai mici rate – Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (ambele cu 53,3%).
În cazului vaccinului pneumococic, din datele culese în august 2024, pentru copiii născuți în luna iulie 2023, acoperire măsurată la trei doze, reiese că media națională este de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu:
- cea mai mare rată în Giurgiu – 95,6%;
- cele mai mici rate în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).
Pentru a crește ratele de vaccinare, medicii identifică nevoi multiple și interconectate. La nivel național, ei solicită un cadru legislativ mai strict privind vaccinarea și campanii mass-media mai intense de informare și educare.
La nivel local și operațional, principalele nevoi includ: extinderea rețelei de asistență medicală comunitară, reducerea birocrației în raportarea vaccinărilor, asigurarea transportului pacienților către cabinete și o mai bună implicare a reprezentanților minorităților. O nevoie specifică frecvent menționată este reintroducerea vaccinării în școli, care în trecut asigura rate mai bune de acoperire vaccinală.
Medicii subliniază și importanța dezvoltării propriilor abilități de comunicare prin participarea la cursuri specializate.
În România, potrivit aceluiași raport al „Salvați copiii ”, rujeola s-a manifestat epidemic, cu 7.243 de cazuri confirmate și 8 decese raportate în perioada 1 ianuarie 2023 – 5 martie 2024.
Dintre cele 8 decese, 3 au fost înregistrate la copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 8 luni (neeligibili la vaccinare), 3 au fost înregistrate la copii cu vârsta cuprinsă între 11 luni și un an (nevaccinați împotriva rujeolei) și 2 decese au fost înregistrate la adulți de sex masculin în vârstă de 24, respectiv 35 de ani (nevaccinați împotriva rujeolei).
78% acoperire vaccinală la prima doză ROR
Acoperirea vaccinală cu prima doză de ROR este de 78% la nivel național și de 62% pentru a doua doză, iar cele mai multe cazuri de boală (91% din total) au fost înregistrate la persoane nevaccinate, conform raportului pe vaccinare al Institutului Național de Sănătate Publică (Institutul Național de Sănătate Publică, 2024).
Infecția cu Streptococcus pneumoniae (pneumococcus) este una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate la nivel mondial. Conform Analizei Situației Vaccinării realizată de Institutul Național de Sănătate Publică, situația acoperirii vaccinale pentru cele trei doze de vaccin pneumococic (până la vârsta de 12 luni) arată că imunizarea nu a atins pragul de 95% în niciun județ al țării (cu excepția județului Giurgiu) și că în mediul rural doar 52,1% dintre copiii cu vârsta de până în 12 luni au primit cele 3 doze de vaccin PPV (Institutul Național de Sănătate Publică, 2024).
În Europa, conform raportului Organizației Europene a Cancerului, se preconizează că aproximativ 29% dintre fete și 5% dintre băieți au fost vaccinați integral cu vaccinul HPV în 2020 (Iova et al., 2023).
Unul dintre obiectivele Strategiei Globale a Sănătății ale Organizației Mondiale a Sănătății este ca 90% dintre fete să fie complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani.
În 2023, numărul cazurilor de tuse convulsivă a crescut semnificativ astfel: 48 de cazuri suspecte au intrat în sistemul de supraveghere (cu 25 mai multe față de anul precedent), iar dintre acestea 16 cazuri au fost confirmate, reprezentând o incidență de 0,25%, de 5 ori mai mare față de anul 2022.
În mediul rural situația este și mai critică, cu o rată de acoperire de doar 48,9% pentru DTP, comparativ cu 61,1% în mediul urban.
Conform celui mai recent raport INSP care abordează situați vaccinării (Institutul Național de Sănătate Publică, 2024), situația vaccinării în mediul rural din România prezintă diferențe semnificative față de mediul urban.
Din cei 12.150 de copii evaluați în studiu, 41% provin din mediul rural, unde se înregistrează rate de vaccinare mici, cum ar fi doar 93,4% pentru BCG, 43,8% pentru hepatita B, 48,9% pentru DTPa, VPI și Hib, 52,1% pentru vaccinul pneumococic și 58,2% pentru o doză de ROR.
Pentru vaccinul pneumococic, imunizarea nu a atins pragul de 95% în niciun județ al țării, cu excepția județului Giurgiu.