Știați că, în urma analizelor uzuale, se pot identifica precoce anumite afecțiuni?

Știați că simpla analiză a glicemiei poate semnala prezența diabetului?

Știați că profilul lipidic reprezintă un grup de teste care arată riscul de boală coronariană?

Elementele de mai sus sunt doar câteva din multitudinea de indici care ajută la depistarea precoce a unei afecțiuni.

Deși există un standard privind setul de analize uzuale, uneori pot fi recomandate investigații suplimentare în funcție de vârsta, starea de sănătate și istoricul familial al pacientului. Este util să înțelegem ce anume poate identifica fiecare analiză în parte pentru a putea ști care sunt cele mai importante și când ar trebui repetate.

Hemoleucograma completă este o analiză recomandată pentru depistarea unor afecțiuni cum ar fi: anemiile (cauzate de lipsa de fier, perdere de sânge, deficit de vitamina B12, deficit de aicid folic, etc.), infecții, boli inflamatorii, tulburări de coagulare, leucemie. Furnizează date referitoare la componentele sângelui și oferă informații privind numărul și cantitatea diverselor celule din sânge.

De obicei hemoleucograma de rutină se recomandă de către medicul de familie o dată pe an în plină stare de sănătate,  atât pentru copii, cât și pentru adulți sau bătrâni și se poate repeta fie la 3-6 luni dacă apar modificari semnificative, fie la un an dacă totul este în regulă.

Alți trei parametrii foarte utilizați în practica medicală sunt: viteza de sedimentare a hematiilor (VSH), fibrinogenul (Fib) și proteina C reactivă (PCR/CRP), care reprezintă markerii inflamatori și joacă un rol important în depistarea unor inflamații localizate în diverse locuri ale corpului.

VSH-ul are valori diferite în funcție de varstă și sex și poate fi scăzut în afecțiuni precum: anemia cu celule în secera (siclemia), leucemie, insuficiență congestivă, hipervâscozitate sanguină (sânge prea gros), afecțiuni renale, policitemia vera – în care măduva osoasă produce în exces celule sanguine. Valori crescute ale VSH-ului se întâlnesc în: anemie, pneumonie, afecțiuni abdominale cum ar fi apendicita, poliartrita, infecții la nivelul pielii sau chiar în perioada sarcinii.

Fibrinogenul este și el modificat în inflamații acute, alături de cei doi parametrii, dar nu este obligatoriu ca într-o afecțiune toți cei trei parametrii să fie modificați. Poate fi scăzut la cei care consumă alcool moderat, la cei care au deficiență congenitală de fibrinogen și sunt asimptomatici, în afecțiuni hepatice, la cei care iau anumite medicamente și poate avea valori crescute la cei cu: hipertensiune, diabet zaharat, obezitate, boli hepatice inclusiv ciroză, cei care urmează un tratament cu estrogeni și cel mai frecvent în infecții, inflamații, tumori, chiar traumatisme și arsuri, inclusiv în cazul intervențiilor chirurgicale.

Proteina C reactivă este o proteină sintetizată la nivelul ficatului, fiind și ea un indicator de fază acută, ce are un rol important în evaluarea gradului afecțiunilor inflamatorii.

Aceasta poate fi scăzută în: colita ulceroasă, în boala lupica necomplicată, dar și alte afecțiuni și poate avea valori crescute în: arsuri, tuberculoză, pneumonii, artrită reumatoidă, boala Crohn, infarct și chiar anumite tipuri de cancer.

Glicemia este o analiză foarte utilă ce ne indică cantitatea de zahăr din sânge și ajută la diagnosticarea diabetului zaharat.

Aceasta nu trebuie să lipsească de pe lista recomandărilor analizelor de rutină. În funcție de valorile obținute se stabilește un eventual diagnostic și i se explică pacientului care sunt eventualele cauze ale glicemiei mărite (hiperglicemia): excesele alimentare, stresul, hormoni hiperglicemianți măriți, diabet zaharat nediagnosticat sau aportul insuficient de insulină, lipsa mișcării și un stil de viață sedentar.

O valoare scazută a glicemiei (hipoglicemie) se întâlnește în următoarele situații: lipsa alimentației, anumite medicamente, aportul prea mare de insulina, consumul de alcool, în cazul operației de micșorare a stomacului în care aportul de mâncare este prea mic sau arderile prea intense.

Calciul – este un mineral important pentru organism, iar valorile anormale ale calciului în sânge pot semnala probleme renale, boli osoase, boli tiroidiene, cancer, subnutriție sau alte afecțiuni.

Profilul lipidic reprezintă un grup de teste care arată riscul de boală coronariană.

Profilul lipidic complet cuprinde colesterolul total, HDL colesterol (bun), LDL colesterol (rău), trigliceride.

Colesterolul total – Valorile colesterolului seric îl pot ajuta pe medic să descopere riscul de apariție a bolilor cardiovasculare în următorii 10 ani.

LDL colesterolul – colesterolul “rău” – se depune pe peretele arterial, pe care îl îngroașă progresiv putând chiar bloca fluxul sanguin. Crește în acest fel riscul de infarct miocardic sau de atac vascular ischemic.

HDL colesterolul – colesterolul “bun” – îndepărtează colesterolul din pereții vaselor de sange și îl transportă către ficat și împiedică depunerea sa.

Trigliceridele – o altă formă de transport a grăsimilor în organism. Creșterea lor se asociază cu un risc cardiovascular mai scăzut comparativ cu colesterolul.

Transaminazele sunt enzime care își au originea îndeosebi în ficat (dar și în alte țesuturi). Acestea sunt TGO (AST) – aspartataminotransferaza sau transaminaza glutamică oxaloacetică, TGP (ALT) – alaninaminotransferaza sau transaminaza glutampiruvică și GGT – gama-glutamiltranspeptidaza.

Daca valorile mari persistă și există și alte analize coroborate, cu valori crescute, se poate pune diagnosticul unei boli de ficat. În cazul creșterilor ușoare se recomandă un regim de viață lipsit de alcool, efort, consum de medicamente.

Testele de coagulare sunt efectuate pentru determinarea capacității de coagulare a sângelui. Medicul poate recomanda acest tip de teste dacă există suspiciunea unei tulburări sau a unei afecțiuni legate de oproblemă de coagulare.

Rezultatele anormale arată riscul de sângerare sau de a dezvolta trombi la mivelul vaselor sanguine. INR-ul este folosit pentru monitorizarea și dozarea tratamentului anticoagulant cu produse pe bază de warfarină.

Creatinina serică este o analiză care poate indica o perturbare a funcției renale. Totuși, în bolile renale cronice este util să se determine atât creatinina cât și ureea serică.

Ureea – de la nivelul ficatului ureea sintetizată este transportată prin sânge la rinichi și excretată în urină. Prin urmare nivelul de uree serică este direct legată de funcția metabolică a ficatului și de funcția excretoare a rinichilor.

Acidul uric este un compus prezent în sânge. Atunci când concentraţia sa este prea mare, pot să apară probleme articulare sau urinare.

Toate aceste analize, dar și multe altele le efectuăm în Laboratorul Medical al Spitalului AS Medica, partener SynLab.

Pentru detalii și programări, ne puteți contacta la 0371.402.090 (în intervalul 08:00-10:30) – Punct de Recoltare Ploiești, la 0344.111.465 sau 0371.046.882 (în intervalul 08:00-20:00) – Recepție Spital AS Medica sau pe adresa de e-mail laborator@as-medica.ro.

(P)