Numeroși angajați ai muzeelor din Ploiești participă, în această seară, la un protest organizat în fața sediului Guvernului din Piața Victoriei din Capitală.
Este vorba de salariați ai Muzeului de Istorie, de Artă, de Științele Naturii și ai Bibliotecii Nicolae Iorga.
Ei cer o salarizare decentă și au transmis că, în această seară, comemorează:
– 20 de ani de degradare continuă a mediului de muncă în instituţiile cu rol în gestionarea patrimoniului cultural naţional;
– 20 de ani de subfinanţare cronică a instituţiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural naţional;
– 20 de ani de tratament discriminatoriu între instituţiile de spectacol şi muzee şi biblioteci;
– 20 de ani de umilinţe şi ignorare a profesiilor legate de protejarea patrimoniului cultural naţional;
– 20 de ani de politici culturale şi salariale inadecvate;
– 20 de ani de mizerie la care sunt condamnaţi lucrătorii din domeniu, în ciuda complexităţii pregătirii profesionale şi a dificultăţii profesiilor specifice domeniului;
– 20 de ani de condamnare la extincţie prematură a specialiştilor din domeniu, ce ies din sistem cu pensii de mizerie;
– 20 de ani de depopulare şi deprofesionalizare dramatică a domeniului, având în vedere lipsa de perspective şi „politizarea” modalităţii prin care se realizează adesea recrutarea de personal, în numele şi în slujba unei descentralizări ce a aservit total instituţiile de cultură baronilor locali;
– 20 de ani de presiune birocratică inutilă şi de natură să blocheze posibilităţile de performanţă a instituţiilor culturale;
– 20 de ani de ignorare discriminatorie a nevoilor domeniului cultural şi a profesioniştilor ce slujesc domeniul, redus, în viziunea majorităţii decidenţilor doar la instituţiile de spectacol;
– 20 de ani de promovare în spaţiul public a unor nonvalori culturale;
– 20 de ani de devalizare şi degradare continuă a patrimoniului cultural prin neputinţa de a se adopta un Cod al Patrimoniului şi o Lege a Managementului în Instituţiile de Cultură, cu specificaţii clare pentru domeniul patrimoniului cultural;
– 20 de ani de legiferare fără consultarea profesioniştilor din domeniu, fără identificarea problemelor de jos în sus şi fără cunoaşterea nevoilor reale ale întregului domeniu;
– 20 de ani de confiscare a rezultatelor muncii specialiştilor din domeniu doar în scop propagandistic, confiscare urmată de o absolută amnezie când se discută problemele reale ale domeniului;
– 20 de ani de lipsă a unor planuri reale de situaţie de urgenţă, mai ales în actualul context, pentru protecţia patrimoniului cultural;
– 20 de ani de inexistenţă a unor depozite regionale de urgenţă pentru evacuarea patrimoniului cultural în cazul unor dezastre;
– 20 de ani de NESUSTENABILITATE!
– 20 de ani de DEGRADARE!
– 20 de ani de UITARE!
