Sâmbătă, 24 ianuarie, sărbătorim 167 de ani, de la Unirea Principatelor Române. Festivitățile vor debuta la Focșani, dimineața, după care se vor muta la Iași. Președintele Nicușor Dan va fi prezent la ambele evenimente.
Unirea Principatelor, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
Înainte de Mica Unire
La jumătatea secolului al XIX-lea, Moldova și Țara Românească funcționau ca principate autonome, aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, fără a fi integrate administrativ în structurile acestuia.
În practică însă, gradul de autonomie era restrâns, iar evoluțiile politice și economice erau puternic influențate de marile puteri europene, în special de Imperiul Rus, care își consolidase poziția de control în urma aplicării Regulamentelor Organice.
Menținerea separării politice a celor două principate reprezenta un impediment major pentru dezvoltare.
Absența unei piețe unificate, a unei structuri militare comune, a unui cadru legislativ coerent și a unei politici externe proprii amplifica vulnerabilitatea și dependența spațiului românesc. În acest context, ideea unirii a evoluat treptat de la un deziderat idealist la o soluție pragmatică, impusă de realitățile istorice ale epocii, potrivit digi24.ro.
Revoluția pașoptistă de la 1848
Un moment decisiv în formarea conștiinței naționale românești l-au constituit revoluțiile de la 1848, desfășurate atât în Moldova, cât și în Țara Românească. Deși revoluțiile au fost înfrânte, ele au avut un impact profund asupra societății românești.
Revoluțiile de la 1848 din Moldova și Țara Românească au reprezentat un moment definitoriu în formarea conștiinței naționale românești. Deși aceste mișcări au fost înfrânte, ele au lăsat o amprentă profundă asupra societății, promovând idealuri de libertate, unitate și modernizare.
Citește articolul integral pe digi24.ro
