Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat a opt companii din industria auto și de inginerie cu amenzi totale de 163,71 milioane de lei (aproximativ 32,15 milioane de euro), pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială de tip „no-poaching”, care a vizat împărțirea pieței forței de muncă și limitarea mobilității angajaților.
În urma unei investigații, autoritatea de concurență a constatat că Alten Si-Techno Romania SRL, Akkodis Romania SRL, Automobile-Dacia SA, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL, Expleo Romania SRL, FEV ECE Automotive SRL, Renault Technologie Roumanie SRL și Segula Technologies Romania SRL au stabilit să nu se concureze pentru recrutarea și angajarea reciprocă a forței de muncă calificată/specializată asociată activităților de producție autovehicule și/sau altor activități conexe, incluzând servicii de inginerie și consultanță tehnică din România.
De asemenea, companiile s-au înțeles să nu recruteze resurse umane de la una dintre celelalte companii fără acordul prealabil al acesteia din urmă.
Amenzile au fost aplicate astfel:
- Akkodis Romania SRL: 5.539.871,75 lei
- Alten Si-Techno Romania SRL: 10.651.566,50 lei
- Automobile-Dacia SA: 81.530.497,62 lei
- Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL: 7.710.801,66 lei
- Expleo Romania SRL: 7.428.131,86 lei
- Fev ECE Automotive SRL: 1.398.870,03 lei
- Renault Technologie Roumanie SRL: 46.294.136,03 lei
- Segula Technologies Romania SRL: 3.158.982,76 lei.
Astfel de comportamente, cunoscute sub denumirea de acorduri „no-poaching”, sunt înțelegeri prin care companiile sunt de acord să nu angajeze sau să facă oferte spontane angajaților unor firme concurente, renunțând, astfel, la concurența pentru atragerea și menținerea forței de muncă.
„Este primul caz în care sancționăm astfel de practici anticoncurențiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forței de muncă specializate.
Resursele umane reprezintă un parametru esențial al concurenței între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forță de muncă sau mobilitatea salariaților/colectivului.
Acest tip de comportament,„no-poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurență, prin crearea unor bariere artificiale pe piață, cât și pentru angajați ale căror oportunități de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
În cadrul investigației, una dintre companii a aplicat la programul de clemență, furnizând documente şi informaţii ce au avut o contribuţie semnificativă la probarea practicii anticoncurențiale și a primit o reducere semnificativă a amenzii, iar alte cinci companii și-au recunoscut fapta și, prin urmare, au beneficiat de reduceri ale sancțiunilor.
Investigația a fost declanșată în urma unei sesizări primite pe Platforma Avertizorilor de Concurență.
Reamintim că legea concurenței interzice orice înțelegeri între companii și practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurența pe piața românească, cum sunt cele care împart piețele/sursele de aprovizionare.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.
