Ce faci când ai un copil leșinat după Zurli? Păi faci în așa fel încât să ajungi cu el la spectacole ori de câte ori poți. Mai dificil când nu e spectacolul în orașul tău dar, ce nu faci pentru copil, mai ales când este vorba de ceva ce-i face atâta plăcere.
Cu ocazia celui mai recent turneu Zurli în România, am constatat cu stupoare că Ploieștiul nu se afla pe lista de spectacole. Aveam în apropiere Câmpina, Vălenii de Munte și, bineînțeles, București. Să mergem? Să nu mergem? Au fost dilemele cu care ne-am confruntat. La Ploiești era la îndemână orice spectacol, dar, când a venit vorba de deplasarea în alt oraș, parcă nu mai era atât de „la îndemână”.
Și totuși… e Zurli! Iar copilul nu are așa multe plăceri mari. Nu vin în fiecare săptămână… nici măcar în fiecare lună… Hai să mergem totuși!
Între cele trei variante apropiate: Câmpina, Văleni și București, cel mai la îndemână din Ploiești era Câmpina! Așa că vineri, 14 februarie, fără să-i spunem copilului unde mergem, ca să nu avem parte de presiune suplimentară pe drum, ne-am îndreptat spre Câmpina, Casa Tineretului.
Casa Tineretului din Câmpina vs Casa Sindicatelor din Ploiești. Câștigător: Câmpina!
La Ploiești, spectacolele Zurli se țin, de obicei, la Casa Sindicatelor din centrul orașului. În funcție de anotimp, am avut parte și de frig și de cald dar, mai presus de orice, am avut parte de acea atmosferă apăsătoare, comunistă.
Numai spectacolele la care am participat au mai adus, așa… un aer mai contemporan. În rest, acolo totul pare blocat în timp.
La Casa Tineretului din Câmpina, recunosc, nu mai fusesem până acum. Știam, din povestiri, că ar fi în genul Casei Sindicatelor din Ploiești, doar că mai mică. Și da, chiar așa e. Doar că… parcă totuși are alt aer.
Nu vorbesc acum de holul de la intrare, care este tern, la fel ca la Sindicate, ci vorbesc de sala în sine. Mult mai colorată, la propriu, și mult mai luminată decât sala Casei Sindicatelor, mi s-a părut mai în concordanță cu atmosfera Zurli.
Pe scaune, în afară de sticlele de apă, nelipsite de la spectacolele Zurli, erau puse huse colorate, care făceau ca totul să fie mai viu și mai vesel. Poate puțină culoare nu ar strica și pe la noi, pe la Sindicate…
În plus, deși mai mică, sala Casei Tineretului de la Câmpina este mai luminoasă și mai frumoasă. Într-un fel, are personalitate. La Sindicate… dar mai bine mă opresc aici.
Și de la spectacolele Zurli, dar și din cărțile lor, cea mică adoptă „obiceiuri sănătoase”
Nu știu de ce, poate că-i place puștoaicei atât de mult, dar, după „reinventare” Zurli este altceva. „Gașca Zurli” era ceva, „Maya și mascotele Zurli” este altceva. Liantul între cele două este dat de aceleași principii de educație, cu care rezonez în proporție de peste 80% 😉. Da, sunt lucruri pe care nu le îmbrățișez la educația promovată de Tanti Prezentatoarea 😊)). Dar, per total, consider că al meu copil învață lucruri bune de acolo.
De exemplu, și de la spectacolele Zurli, dar și din cărțile lor, cea mică adoptă „obiceiuri sănătoase”. De exemplu:
„Cum ne spălăm pe mâini?” „Până ajungem la trei elefanți din cântecelul pentru copii”, ne învață Buldubuc într-una din cărți. Păi, de când i-am citit cartea, în fiecare zi răsună din baie: „Un elefant / se legăna / Pe o pânză de păianjeeeen! (…)”. Și tot așa până la „Trei elefanți.. (…)”. Asta mie, ca părinte, îmi spune că al meu copil se spală bine pe mâini.
„Nu traversăm decât pe zebră, la culoarea verde a semaforului”, pe asta o știe de la spectacolul Zurli cu Zebra Tony. Și astfel de exemple pot continua.
Și, acestea sunt motivele pentru care mergem după Zurli inclusiv la Câmpina. Știm că este benefic pentru copil. În plus, îi place atât de mult! Știe toate cântecele, toate dansurile… cum să nu mergem?!?!
Am fost în urmă cu o săptămână la Zurli, la Câmpina, și ne-a plăcut tare mult. Îi mai așteptăm și la Ploiești. Nu de alta dar, cred că încă un an, maxim doi va mai vrea pitica să meargă. Apoi gata.
Vor veni alte generații de copii, dornici să se bucure, să cânte și să danseze cu Zurli. Și bine fac! Într-o lume a tehnologiei este nevoie de puțin „de Zurli” pentru ca cei mici să iasă din bulele lor. Tot înainte!
