Probabil cei mai mulți dintre voi v-ați decis și ați completat deja Formularul 200 care trebuie depus până pe 25 mai la ANAF. Pe cale de consecință, aceste rânduri sunt destinate celor care încă n-au făcut-o. Sau, mai precis, celor care încă se gândesc unde să doneze cei 2% din impozitele pe veniturile din anul anterior, sau dacă să o facă. Lor mă simt obligat să le fac o sugestie.
În primul rând, să nu optezi pentru a dona acest procent din banii tăi unui proiect comunitar, este o greșeală. De ce? În principal pentru că există și alte organizații care au demonstrat că pot administra mai bine acești bani decât statul, beneficiarul indeciziei sau nehotărârii tale. De-a lungul anilor, din acești 2% oameni inimoși au asigurat o șansă copiilor străzii, au dotat spitale, au salvat vieți, au promovat/susținut performanța etc. Relatări despre aceste proiecte de succes găsești la tot pasul, așa că n-o să aprofundez tema. N-o să discut nici despre opțiunea multora de a dona acești bani unor așezăminte religioase. În legătură cu acest subiect, am o singură observație: donații către biserci sau culte faci tot timpul anului cu sau fără voia ta, din interes sau din obligație.
De-a lungul timpului, m-am “încadrat” în fiecare dintre situațiile descrise mai sus. Am donat 2% pentru SMURD la începuturile serviciului, am optat ca acest procent din banii mei să se ducă spre case de copii, proiecte culturale sau pentru o mănăstire nou înființată ale cărei obiective mi s-au părut și mi se par fabuloase.
Anul acesta am luat decizia de a susține un proiect medical 100% prahovean, care, prin componenta sa socială, cu siguranță va crea un nou curent, o nouă abordare în sistemul sanitar public sau privat al Prahovei. Așadar banii mei și ai colegilor din redacție se vor duce către Asociația Sănătate pentru toți – Dr. Scarlat. De ce?
Nu știu care au fost motivele colegilor mei, însă am să vi le spun pe ale mele. În primul rând am am o frustrare reală generată de faptul că, în nebunia asta cotidiană în care reperele și valorile sunt făcute țăndări, doctorul Alin Scarlat este unul dintre oamenii pe lângă care, eu cel puțin, trec mult prea ușor. În puținele momente în care am stat de vorbă, omul ăsta a reușit să-mi zdruncine serios, argumentat și… neinvaziv idei pe care le aveam despre viață. Pe nebăgate de seamă, mi-a devenit un reper. M-a pus pe gânduri ceea ce, vă garantez, mi s-a întâmplat extrem de rar în ultimii ani. Așadar, pe mine doctorul Scarlat este cel care m-a convins să mă uit la proiectul său de la Bucov.
Pe urmă, după discuții cu cei implicați alături de doctor în proiect, mi-a fost relativ ușor să mă las sedus de idee: înființarea la Bucov, la nici 5 kilometri de centrul Ploieștiului, a unui centru de excelență medicală, specializat mai ales pe combaterea cancerului, cu o importantă componentă socială.
Apropo, am luat contact cu această inițiativă anul trecut în toamnă, când Spitalul AS Medica și Centrul de Cercetare erau aproape „la roșu”, iar curtea abia se contura. Astăzi vă recomand ca, dacă aveți vreun drum prin Bucov, să treceți doar un minut pe strada unde se află biserica și să vă aruncați un ochi către curtea Centrului Medical. O să constatați că este aproape de inaugurare. Această viteză cu care doctorul Scarlat a ridicat de la zero nu doar un spital, ci un întreg Centru de Sănătate, exclusiv prin eforturile sale și ale unui grup restrâns de colaboratori apropiați, este în sine un lucru excepțional.
Și totuși, nu acestea sunt motivele decisive care m-au determinat să fiu mai mult decât un spectator al miracolului care se întâmplă sub ochii mei la Bucov. Argumentul care m-a transformat din spectator în susținător fără rezerve al proiectului doctorului Alin Scarlat este descris cel mai bine chiar de el: “este posibil, iar la Bucov se va întâmpla asta, ca o operaţie care poate salva viaţa unui copil şi ar costa familia, să zicem, 50.000 de euro la AKH, în Viena, să coste în jur de 5.000 de euro, sau să fie gratuită, la AS Medica Bucov. Dacă rezolv măcar două astfel de cazuri pe an – iar ăsta este scenariul cel mai rezervat – pot spune că sunt un om cu adevărat împlinit”.
Ca unul care săptămânal citesc sau primesc mailuri despre cazuri limită în care părinți apelează la orice formă de ajutor pentru a face rost de banii necesari pentru a-și trata copiii de boli ale căror tratamente valoarează zeci de mii de euro, copii pentru care acești bani fac diferența între viață și moarte, acesta a fost argumentul cu care doctorul Alin Scarlat m-a transformat în suporterul necondiționat al proiectului de la Bucov.
Habar nu am dacă aceste rânduri sunt determinante sau decisive în alegerea pe care o vei face, dacă și către cine vei direcționa cei 2% pe care îi poți da din impozitul tău pe venit. Important este să știi că există și această opțiune.