Mâncare pregătită cu legume culese direct din grădină, dulcețuri făcute din fructele livezii și rețete păstrate din generație în generație. Fără meniuri cu zeci de pagini și fără atmosfera unui restaurant clasic. Punctele Gastronomice Locale câștigă tot mai mult teren în România, iar Prahova se află printre județele în care interesul pentru acest concept a crescut puternic în ultimii ani. Observatorul Prahovean a vizitat unul dintre aceste locuri, aflat la doar câțiva pași de Ploiești. VIDEO la finalul textului.
Din articol
Există o Românie pe care nu o găsești în meniurile restaurantelor clasice. O Românie în care roșia ajunge din solar direct în farfurie, dulceața este făcută din fructele culese din livada din spatele casei, iar cel care gătește îți poate spune exact de unde provine fiecare ingredient.
Este lumea Punctelor Gastronomice Locale, un concept care câștigă teren pe măsură ce tot mai mulți oameni caută experiențe culinare autentice și vor să descopere gustul unei zone prin mâncarea oamenilor care trăiesc acolo.
Mâncarea ”ca la bunica” este tot mai căutată
Datele transmise Observatorului Prahovean de Agenția Națională a Zonei Montane arată amploarea fenomenului. La nivel național sunt autorizate 743 de Puncte Gastronomice Locale, dintre care 540 se află în zona montană extinsă.
În Prahova funcționează, în prezent, 32 de astfel de puncte, iar 20 dintre ele sunt situate în zona montană extinsă.
Lista Punctelor Gastronomice Locale din Prahova poate fi accesată aici: PGL-uri din judetul Prahova
Mai mult, potrivit ANZM, tocmai în ultimii doi ani s-au înregistrat cele mai multe Puncte Gastronomice Locale din județ, semn că acest tip de activitate devine tot mai atractiv atât pentru micii producători, cât și pentru turiști.
Ce este un Punct Gastronomic Local
Conceptul este simplu, dar tocmai simplitatea îi dă farmecul.
Un Punct Gastronomic Local este o unitate de valorificare a producției primare locale, situată în mediul rural, unde sunt pregătite și servite preparate specifice zonei, direct consumatorilor.
Nu vorbim despre un restaurant în sensul clasic al cuvântului. Numărul celor care pot fi primiți simultan este limitat la maximum 15 persoane, iar meniul este restrâns și construit în jurul produselor disponibile local și al specificului gastronomic al zonei.
„Punctul Gastronomic Local este o unitate de valorificare a producției primare locale, situată într-o localitate rurală, unde se prepară și se servesc produse alimentare, după rețete specifice zonei, direct către consumatorul final, pentru un număr maxim de 15 persoane simultan”, au transmis pentru Observatorul Prahovean reprezentanții Agenției Naționale a Zonei Montane.
Conceptul este reglementat sanitar-veterinar, iar ghidurile oficiale stabilesc condițiile de igienă și producție culinară necesare pentru înregistrarea unei astfel de activități.
Un mic paradis verde, la doi pași de Ploiești
Cele mai multe Puncte Gastronomice Locale din Prahova se găsesc, firesc, în zonele turistice și montane, acolo unde vizitatorii caută nu doar peisaje, ci și experiențe autentice.
Există însă un asemenea loc chiar la intrarea în Ploiești dinspre Brașov.
Rarisimo Garden, aflat pe raza comunei Blejoi, este Punctul Gastronomic Local al soților Simona și Dan Neagu.
Observatorul Prahovean a vizitat gospodăria celor doi și a descoperit un adevărat paradis verde: lavandă, o livadă cu meri, pruni, caiși și cireși, o grădină de legume, solarii și o impresionantă varietate de plante aromatice.
Aici, o parte importantă din ceea ce ajunge în farfuria oaspeților începe literalmente în pământul din jurul casei.
L-am găsit pe Dan Neagu culegând roșii din solar, pregătite să devină ingrediente pentru preparatele servite oaspeților.
Bucătar profesionist și chef Escoffier, Dan Neagu a făcut trecerea de la bucătăriile restaurantelor exclusiviste la propria gospodărie. Aici gătește altfel: în ritmul grădinii și al anotimpurilor.
„Ca să deschizi un punct gastronomic trebuie să produci ceva. Noi producem legume, plante aromatice. Trebuie să îți placă să lucrezi pământul, altfel nu iese. Din ce avem în grădină gătim pentru cei care aleg să mănânce la noi”, povestește Dan Neagu.
Livada familiei completează cămara.
„Avem și livadă cu tot felul de pomi fructiferi, din care facem dulceață după rețete tradiționale. Ne bucurăm să oferim clienților produse proaspete și preparate gustoase”, spune acesta.
Iar preparatele sale par gândite să fie „mâncate” mai întâi cu ochii.
Dincolo de tehnica unui bucătar profesionist, aici contează însă povestea ingredientului: roșia culeasă în aceeași zi, verdeața din grădină, fructele transformate în dulceață și plantele aromatice crescute la câțiva metri de bucătărie.
De la grădină, direct în farfurie
Aceasta este, de altfel, una dintre marile diferențe dintre un Punct Gastronomic Local și o unitate clasică de alimentație publică.
Materia primă trebuie să fie legată de gospodărie și de producătorii locali, iar preparatele trebuie să păstreze identitatea gastronomică a zonei.
„Lucrul care face diferența dintre punctele gastronomice și alte unități de alimentație publică îl reprezintă obligația de a folosi ingrediente provenite din propria gospodărie sau de la localnicii din zonă”, a explicat pentru Observatorul Prahovean Adrian Udroiu, șeful Serviciului de Catagrafie, Autorizare, Înregistrare și Import-Export din cadrul DSVSA Prahova.
Există, însă, reguli clare.
„Trebuie îndeplinite condițiile minime de igienă și trebuie să existe facilități suficiente pentru prepararea unui singur fel de mâncare pe parcursul unei zile”, a precizat reprezentantul DSVSA Prahova.
Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor este instituția care verifică respectarea condițiilor sanitar-veterinare și de igienă necesare funcționării.
În paralel, Agenția Națională a Zonei Montane gestionează Registrul Național al Punctelor Gastronomice Locale și asigură pregătirea celor care vor să activeze în acest domeniu.
„Agenția Națională a Zonei Montane realizează formarea profesională pentru persoanele care deservesc Punctele Gastronomice Locale, fiind singura instituție din România abilitată să realizeze aceste cursuri”, au precizat reprezentanții ANZM pentru Observatorul Prahovean.
Valea Doftanei, una dintre zonele în care fenomenul a prins rădăcini
În Prahova, cele mai multe astfel de puncte s-au dezvoltat în zona montană, iar Valea Doftanei se remarcă prin numărul lor. Nu este întâmplător.
Acolo există producție locală, tradiție gastronomică și un flux important de turiști care caută experiențe diferite de cele oferite de turismul convențional.
„Cele mai multe Puncte Gastronomice Locale din județ sunt în zona montană, în special în Valea Doftanei. Iar interesul pentru a deschide astfel de unități este tot mai mare”, spune Adrian Udroiu.
Tendința este confirmată și de ANZM.
„Considerăm că există o tendință de creștere a acestui tip de afacere. În ultimii doi ani, în Prahova s-au înregistrat cele mai multe Puncte Gastronomice Locale, ajungându-se acum la 32 de locații”, au transmis reprezentanții instituției.
Mai mult decât o masă servită turiștilor
Dincolo de experiența gastronomică, aceste mici afaceri pot avea un rol important în economia satelor.
Un Punct Gastronomic Local poate crea o piață pentru produsele unei gospodării și pentru cele realizate de alți mici producători din apropiere. Legumele, carnea, brânzeturile, fructele, mierea sau alte produse locale pot fi valorificate chiar în comunitatea în care sunt obținute.
În același timp, banii cheltuiți de turiști rămân într-o proporție mai mare în economia locală. Există și o miză mai greu de măsurat în cifre: păstrarea patrimoniului gastronomic.
Rețete care altfel ar putea dispărea odată cu generațiile care le-au păstrat ajung din nou în farfurie. Mâncăruri simple, construite din ingrediente disponibile într-o anumită zonă și într-un anumit anotimp, devin parte dintr-o experiență turistică.
La Rarisimo Garden, povestea începe în solar, continuă printre pomii din livadă și se termină la masă.
Poate tocmai acesta este secretul celor 743 de Puncte Gastronomice Locale care funcționează astăzi în România: nu vând doar mâncare.
Vând o experiență care, pentru mulți dintre cei crescuți cu gusturile copilăriei, seamănă surprinzător de mult cu întoarcerea acasă.
