Într-un an agricol în care mulți fermieri se plâng de prețurile mici la grâu, orz, porumb sau floarea-soarelui, rapița se dovedește a fi marea câștigătoare a sezonului 2026. Cu un preț stabil, producții bune și o cerere ridicată pe piață, această cultură este una dintre puținele care le poate asigura agricultorilor nu doar acoperirea cheltuielilor, ci și resursele financiare necesare pentru înființarea culturilor următoare.
Din articol
Datele Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova confirmă că tot mai mulți fermieri aleg să cultive rapiță, iar specialiștii spun că tendința este explicată atât de rentabilitatea culturii, cât și de adaptarea agriculturii la seceta din ultimii ani.
„Rapița este cultura care are un preț constant, a avut un preț constant și anii trecuți. Undeva la 2,5 lei pe kilogram. O producție bună la rapiță înseamnă peste 2.500 de kilograme la hectar, dar producții foarte bune pot fi și de 4.500 – 5.000 de kilograme la hectar. În condițiile producțiilor bune, fermierul își acoperă cheltuielile și îi rămân bani pentru a înființa culturile următoare”, a declarat pentru Observatorul Prahovean specialistul în agricultură Marian Marcu.
Aproape 10.000 de hectare în plus în doar trei ani
Potrivit directorului Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova, Viorel Simion, suprafața cultivată cu rapiță continuă să crească într-un ritm accelerat.
„În 2026, suprafața agricolă cultivată cu rapiță a ajuns la 23.334 de hectare, cu aproximativ 3.000 de hectare mai mult decât în 2025, când rapița a ocupat o suprafață de 20.478 de hectare. Este clar o tendință de creștere a suprafețelor cultivate cu rapiță, dacă ne raportăm, spre exemplu, la anul 2023, când erau cultivate doar 14.380 de hectare. Iată deci o creștere cu aproape 10.000 de hectare în doar trei ani. Cât despre producția estimată în acest an, aceasta se situează undeva la 3.800 de kilograme la hectar. Și aici vorbim despre o creștere, anul trecut producția înregistrată la rapiță a fost de 3.690 de kilograme la hectar”, a precizat Viorel Simion.
Creșterea suprafețelor cultivate confirmă schimbarea de strategie a agricultorilor prahoveni, care mizează tot mai mult pe culturile de toamnă, considerate mai rezistente în fața secetei decât porumbul sau floarea-soarelui.
Profitul există, dar nu vine ușor
Deși este una dintre cele mai rentabile culturi ale momentului, rapița este și una dintre cele mai dificile culturi de înființat și exploatat.
Marian Marcu avertizează că nu orice fermier își permite să cultive rapiță în condiții profitabile.
„Rapița nu poate fi cultivată de orice fermier, și în special de cei mici, pentru că necesită echipamente suplimentare care reprezintă costuri suplimentare. Fără aceste echipamente, pierderile, în special la recoltare, sunt foarte mari și pot înghiți profitul fermierului. Mai mult, există o ușoară creștere a suprafețelor cultivate cu rapiță deoarece mulți fermieri au optat pentru culturile de toamnă, considerate mai sigure din cauza incidenței secetei, renunțând la suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui”, explică specialistul.
Afirmațiile sale sunt susținute și de practica agricolă. Rapița necesită o tehnologie mult mai riguroasă decât alte culturi de câmp. Semințele foarte mici impun un pat germinativ bine pregătit și un semănat de mare precizie, iar cultura trebuie monitorizată atent încă din toamnă. Fertilizarea, tratamentele fitosanitare și alegerea momentului optim pentru recoltare sunt esențiale pentru obținerea unor producții ridicate.
Nici recoltarea nu este lipsită de provocări. Silicvele se pot deschide înainte ca utilajele să intre în lan, iar semințele se pot scutura pe sol. Din acest motiv, fermierii folosesc extensii speciale pentru combine și alte echipamente destinate reducerii pierderilor, investiții care pot fi greu de suportat pentru exploatațiile mici.
De ce tot mai mulți fermieri aleg rapița
La un preț care se menține în jurul valorii de 2,5 lei pe kilogram, rapița oferă un avantaj important față de alte culturi de câmp. La producția medie estimată în Prahova, de 3.800 kg/ha, venitul brut poate depăși 9.500 de lei la hectar, iar în fermele performante, unde se obțin peste 4.500-5.000 kg/ha, încasările sunt considerabil mai mari.
În plus, cererea rămâne ridicată atât pe piața alimentară, cât și în sectorul energetic. Rapița este folosită pentru producerea uleiului alimentar, a biodieselului, dar și a șrotului bogat în proteine utilizat în hrana animalelor. Tocmai această diversitate a utilizărilor contribuie la menținerea unei piețe stabile și a unui interes crescut din partea procesatorilor.
Pe fondul schimbărilor climatice și al secetei tot mai frecvente, specialiștii apreciază că tendința de extindere a suprafețelor cultivate cu rapiță va continua și în următorii ani.
