Mierea este un aliment benefic pentru organismul uman. De mii de ani mierea este folosită în alimentația omului și, nu este de mirarea că oamenii o caută chiar și în zilele noastre. Din păcate, așa cum se știe, mierea are un preț destul de ridicat care face ca achiziționarea ei să fie dificilă pentru mulți români cu venituri mici.
Din articol
În aceste condiții, mai ales în marile supermarketuri, a început să apară miere mai ieftină, care este tentantă pentru cei care caută acest aliment și care nu își pot permite o miere scumpă. Mihai Grama, apicultor și singurul deținător român al titlului de „Tezaur Uman Viu” în domeniul apiculturii, spune că mierea ieftină este „un fals grosolan”.
El consideră că de vină este legislația europeană care, în prezent, permite etichetarea ca „Miere”, oricărui produs care are în componența lui oricât de puțină miere. „Nu este normal să poți să pui pe etichetă „miere”, când produsul respectiv conține 2%, 5% sau 12% miere. Dar legislația noastră permite asta, din păcate”, spune Mihai Grama.
Mierea ieftină, mai spune el, este un îndulcitor industrial, hidrolizatul de porumb, de exemplu, care se produce în China. Acesta este amestecat cu miere, într-o proporție foarte mică și, astfel, poate fi etichetat la raft ca „miere”, mai spune apicultorul.
„Omul trebuie să știe exact ce conține produsul pe care îl consumă, și nu este corect să induci consumatorul în eroare, mai ales că acest hidrolizat de porumb este foarte periculos pentru organism”, precizează Mihai Grama.
Problema mierii contrafăcute este în întreaga Europă
„Mierea contrafăcută este o problemă în toată Europa. Țări precum Franța sau Suedia au luat atitudine deja. Au comandat analize care demonstrează ce conține de fapt mierea ieftină de la raft. S-a văzut clar că acestea sunt falsuri grosolane, nu au nicio legătură cu mierea naturală”, a povestit Mihai Grama pentru Observatorul Prahovean.
În ceea ce privește țara noastră, „mierea naturală trebuie să specifice pe etichetă 100% producție România, nu cupaj din UE sau non-UE”, mai spune apicultorul. Și mierea adevărată, 100% românească, nu este deloc ieftină.
„Aceste vicii legislative omoară micul producător”, consideră Mihai Grama. Sunt mulți apicultori care nu fac față pe piață și dau faliment din cauza celor care produc acest „fals grosolan”, pe care îl vând ca fiind „miere”.
Problema culturilor de unde provine mierea
O altă problemă este, în opinia specialistului, și proveniența mierii. „Una este să duci albinele în golul alpin, unde să producă miere curată, și alta este să le duci la margine unei căi ferate, eventual și lângă o șosea, ca să producă miere de floarea soarelui de acolo, de exemplu”, spune acesta.
„Păi de exemplu, dacă mierea provine din afara Europei, de exemplu Ucraina sau Republica Moldova, aceștia nu au nicio restricție în ceea ce privește culturile.
Floarea-soarelui poate fi stropită cu neonicotinoide (Neonicotinoidele sunt o clasă de insecticide neuro-active, similare chimic cu nicotina, dezvoltate pentru a proteja culturile agricole. Ele acționează ca insecticide sistemice, fiind absorbite de plantă și făcând-o toxică pentru insectele care o consumă sau interacționează cu polenul și nectarul ei. Datorită toxicității lor pentru insecte, inclusiv pentru albine, utilizarea lor a fost restricționată sau interzisă în Europa – n.r.). Ce miere este cea produsă în aceste condiții?”, se întreabă apicultorul.
Problema mierii contrafăcute este dată de portițele legislative care permit „cupajul” (amestecul – n.r.) și detaliile de pe etichetă scrise foarte mărunt. „Un pensionar nu vede să citească pe etichetă ce este scris foarte mic și cumpără un produs, despre care el crede că este miere, și, de fapt, este un îndulcitor artificial”, spune Mihai Grama.
Cum se recunoaște mierea naturală
Există metode, spune Mihai Grama, prin care poți identifica mierea naturală de falsurile de pe piață. „Din păcate, la supermarket, nu-ți permite nimeni să deschizi borcanul”. Cu toate acestea, odată ajuns acasă, poți face câteva teste pentru a verifica autenticitatea mierii.
„În primul rând mierea naturală are aromă! Omul trebuie să guste! Gustul este specific fiecărui tip de miere în parte”, spune apicultorul.
În ceea ce privește cristalizarea, care se știe că este un semn clar al mierii naturale, aici poate fi o problemă. Da, mierea naturală cristalizează dar, în funcție de tipul de miere, timpul de cristalizare este diferit. De exemplu, cea de rapiță cristalizează repede, cea de salcâm poate cristaliza și într-un an de zile.
„Un alt test care poate fi făcut acasă este cel cu apa. Pui un pahar înalt cu apă călduță și lași să se scurgă în el o linguriță de miere. Dacă se adună pe fundul paharului, este naturală. Mierea contrafăcută se diluează repede”, explică specialistul.
„O altă caracteristică de bază a mierii este că ea nu arde. Dacă pui o picătură de miere naturală pe o hârtie și dai foc, arde hârtia din jurul mierii, dar mierea nu”, mai spune Mihai Grama.
Românii încep să-și educe gusturile la miere
În ceea ce privește generațiile mai tinere, Mihai Grama spune că acestea sunt mai educate în ceea ce privește produsele naturale. „Cei cu copii, de exemplu, sunt foarte atenți când vine vorba de miere și ce fel de miere îi dau copilului”, mărturisește Mihai Grama.
Ceea ce este un lucru bun, fiind evident că românii încep să conștientizeze importanța alimentației.
O altă dovadă a faptului că românii încep să-și educe gusturile și preferințele, este prezența acestora, în număr mare, la târgurile de profil, unde vin producători. Fie că este vorba de brânză, de miere sau de mezeluri, românii încep să caute gust și calitate în detrimentul prețului mai scăzut.
Cu toate acestea, încă nu este suficient, încă producătorii locali, de produse autentice, au de suferit de pe urma luptei cu „giganții industriali”.
De ce nu este recomandat amestecul de miere din mai multe surse
Fiecare miere are caracteristica zonei din care provine. Nu poți amesteca miere recoltată din zona de șes cu miere recoltată de la munte, unde nu există trafic și poluare. Mai mult decât atât, nu poți amesteca mierea din țări unde nu există norme de siguranță cu mierea românească. Este o diferență evidentă de calitate între ele, explică Mihai Grama.
„De ce la vinuri nu se face acest amestec? De ce nu se amestecă vinul din Franța cu vinul din Belgia și cu cel din China, de exemplu?”, se întreabă retoric apicultorul. Și tot el concluzionează: „Pentru că fiecare ține la vinul pe care îl produce și la numele lui. Noi, apicultorii, nu suntem uniți. Sunt aproximativ 150 de asociații de apicultori și degeaba”, mai spune el.
Așa ar trebui să fie și la miere. Există miere mai ieftină, care se obține mai ușor, deoarece există plante multe în natură, cum este mierea de tei de exemplu. Mai există și miere care se obține mai greu, deoarece planta este rară și, aici este vorba, de exemplu, de mierea de negruș. Această plantă poate fi găsită doar în golul alpin din Munții Apuseni. Nicăieri altundeva în țară nu se găsește această iarbă de negruș.
„În ultima vreme se caută miere mai rară. Oamenii vor miere de mentă, de cimbrișor sau de negruș. Sunt doar câteva zone unde poți cultiva aceste plante astfel încât să obții miere din ele”, spune specialistul.
Ce așteaptă apicultorii români de la autorități
Apicultorii români vor să se simtă susținuți și protejați de autorități. Viciile legislative sunt cele care permit mierii contrafăcute să fie prezentă pe piața din România. „Trebuie să fie instituții ale statului care să spună, printr-o normă legislativă, că nu au voie să folosească „miere” decât dacă produsul este 100% miere naturală”, spune Mihai Grama.
În plus, consideră acesta, trebuie ca, pe etichetă, să apară clar proveniența mierii și numele apicultorului. „Fiecare să-și asume produsul, așa este normal! Dacă cineva face un test și se dovedește că mierea respectivă nu este conformă, consumatorul trebuie să știe clar pe cine trebuie să tragă la răspundere”, mai spune Mihai Grama.
Apicultorul mai atrage atenția încă o dată cu privire la etichetele pe care scrie foarte mic, imposibil de citit pentru persoanele cu deficiențe de vedere. „Trebuie să scrie mare, clar, să vadă oricine, ca, în caz de teste neconforme să se știe clar cine este responsabil”, concluzionează specialistul.
Mierea este un aliment cu foarte multe proprietăți benefice pentru om. Aceasta însă trebuie să fie miere naturală, nu falsuri, pentru a putea avea efecte. La rafturile supermarketurilor mierea ieftină tentează. Din păcate, până nu vom avea o legislație solidă în acest sens, mulți români se vor lăsa în continuare păcăliți de eticheta produsului, pe care scrie „miere” și vor cumpăra „falsuri grosolane” crezând că este miere adevărată.
