Prahova are 190 de spații de adăpostipre în caz de urgență, șapte fiind nefuncționale potrivit informațiilor oficiale. Cele mai multe dintre acestea sunt în Ploiești. Mai puțin de 3% din populația județului ar avea, cel puțin teoretic, loc într-un buncăr.
Din articol
În cazul unui atac aerian, adăposturile din Prahova oferă protecție pentru 19236 de persoane. Practic, la o populație de 695117 de persoane, potrivit ultimului recensământ, doar 2,8% din populație ar fi în siguranță.
Adposturi aeriene funcționale doar pe hârtie
Lista adăposturilor întocmită de Inspectoratul pentru Situații de Urgență Prahova poate fi consultată aici: Situația centralizată a tuturor spațiilor de adăpostire la nivelul județului Prahova
Multe dintre aceste spații lasă de dorit în ceea ce privește condițiile oferite. Cele de la subsolul blocurilor, de exemplu, s-au transformat în timp în spații de depozitare pentru locatari. Doar blocurile și sediile noi oferă adăposturi ALA de protecție civilă ca la carte, cu instalații electrice, de filtrare a aerului și toalete ecologice.
Invocând lipsa fondurilor, primăriile nu au mai investit în modernizarea adăposturilor, astfel încât acestea nu sunt decât niște subsoluri insalubre.
Asta reiese și din cel mai recent raport al Curții de Conturi, potrivit căruia, în perioada 2023-2024, în Prahova au fost investite fonduri de la bugetele locale pentru renovarea unui număr de numai 20 de adăposturi și puncte de comandă.
Deficiențele constatate de Curtea de Conturi
Printre deficiențele constatate s-au numărat: adăposturi neigienizate, existența în interior a unor țevi și conducte, lipsa sau nefuncționarea instalației de filtro-ventilație, instalației electrice sau sanitare, neasigurarea etanșeității adăpostului, neasigurarea operativității adăpostului în 24 de ore etc.
Alte concluzii ale raportului: actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din
România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict armat, mai ales în zonele dens populate.
Activitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian nu a reprezentat o prioritate în strategia de securitate națională și nici nu a fost elaborată o concepție privind modul în care, pe timp de pace, se face pregătirea adăpostirii populației în situație de conflict armat.
Reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor `70.
Unele componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU) nu au asigurat un management eficient al activității de adăpostire a populației în
situație de conflict armat.
Scapă cine poate!
În România nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple (alte spații de adăpostire) care se pot amenaja în situația unui conflict armat. Cele mai multe autorități publice locale nu au inventariate spațiile de adăpostire.
Capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane).
”Capacitatea adăposturilor de protecție civilă existentă în România este insuficientă, raportată la populația rezidentă care trebuie adăpostită în situația unui conflict armat”.
Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2543 sunt neoperaționale (50,14%).
Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990, iar jumătate din adăposturile existente nu îndeplinesc condițiile de
funcționalitate.
Lista adăposturilor la nivel național poate fi accesată aici: Adăposturi ALA România
Armata aruncă pisica în ograda primăriilor
Prezent la Digi 24, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a declarat că Ministerul Apărării Naţionale (MApN) nu este responsabil de gestionafrea adăposturilor aeriene. A recunoscut însă că este vorba de o problemă de siguranță națională.
„Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură. În schimb este o problemă de siguranţă naţională şi s-a văzut foarte clar în conflictul din proximitatea graniţelor României că este absolut necesar să revedem acest sistem de adăposturi”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad.
