Istoria Ploieștiului după 1990 a cunoscut numeroase perioade zbuciumate. Cei mai mulți foști primari ai Ploieștiului, după încetarea mandatului, și-au continuat cariera politică. Alții au ajuns în fața procurorilor, cu acuzații grave. Am încercat să aflăm ce fac foștii edili ai Ploieștiului și ce amintiri au din perioada în care au condus destinele orașului. Astăzi publicăm primul episod din serialul dedicat foștilor aleși.
La 35 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, Ploieștiul continuă să fie unul dintre municipiile care au nevoie de un colac de salvare.
La Ploiești încă mai avem străzi neasfaltate, fără canalizare, iar ploieșteni și-ar dori ca orașul situat la 60 de kilometri de București să arate la fel de frumos precum Cluj, Brașov, Timișoara și chiar Târgoviște. Observatorulph.ro vă propune, astăzi, o incursiune în timp.
Romeo Hanganu, primul primar numit după Revoluție
Primul primar al Ploieștiului, după 1990, a fost Romeo Hanganu, care a fost numit în funcție, la scurt timp după evenimentele din decembrie 1989. Probabil a fost cel mai greu mandat de primar, în contextul în care legislația nu era încă modificată.
Inginer de profesie, ulterior, Hanganu a deținut funcția de prefect al județului în perioada 1996 – 2000, iar între anii 2000 – 2004 a fost senator, deținând funcțiile de vicepreședinte al Senatului, secretar al Senatului și președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului.
În perioada 2004 – 2008 a deținut funcția de deputat al României. În prezent, Hanganu, în vârstă de 77 de ani, este pensionar. Este activ pe paginile de socializare, unde vorbește despre pasiunile sale pentru flori și tâmplărie, dar în același timp nu și-a pierdut spiritul critic la adresa unor politicieni, indiferent de culoarea politică.
Victor Săvulescu, primul primar ales al Ploieștiului după 1989
Victor Săvulescu a fost primul primar ales al Ploieștiului. A câștigat primele alegeri locale în cel de-al doilea tur de scrutin care a avut loc în luna februarie 1992. Mandatul său de primar, de patru ani, până în iunie 1996, a fost unul de pienorat în admnistrația locală.
„E mult de povestit. Au fost anii de început din administrație, dar și din politică. Au fost primele alegeri și pentru electorat, după căderea comunismului. În 1992 a fost prima campanie electorală. Pentru mine a fost o aventură. Nu fusesem membru PCR și nu aveam experiență politică, dar, ca mulți alții, eram idealist.
În acei ani a fost perioada în care am reușit să atrag la Ploiești investiții străine majore precum Coca Cola, Bergenbier, British American Tobacco sau McDonald. Ne-am luptat cu prejudecățile, pentru că în acea perioadă era lozinca „Nu ne vindem țara”, susține Victor Săvulescu, primul primar ales al Ploieștiului. Însă atragerea investițiilor străine s-a dovedit a fi cea mai bună soluție pentru Ploiești, pentru ce urma să vină.
În vârstă de 96 de ani, Săvulescu are un sfat pentru politicienii din ziua de astăzi: „Să se gândească mai puțin la ei și mai mult la țară”.
„În anii de începuturi ai administrației locale mulți ar spune că am fost naivi. În continuare am un apartament și o Dacie.
Lumea a ajuns să fie defectă din punct de vedere moral, iar cinstea nu mai este un reper. Problema țării ar putea fi rezolvată printr-o reconstrucție morală”, a precizat Săvulescu, care ne-a mărturisit că este pasionat de istorie.
Horia Toma și primele reforme în administrația locală
Alegerile din 1996 au venit cu o noutate în politică. În cursa pentru fotoliul de primar s-au înscris 23 de candidați. Profesorul Horia Toma, candidatul CDR, a câștigat alegerile, desfășurate în două tururi de scrutin, și a devenit primar al Ploieștiului pentru un mandat de patru ani, până în iunie 2000.
După încetarea mandatului și-a continuat activitatea politică. A fost deputat, pentru o perioadă scurtă de timp a fost europarlamentar, iar apoi a fost șeful Inspectoratului Școlar Județean Prahova. Ulterior, și-a continuat activitatea ca profesor de fizică la Colegiul Național Mihai Viteazul din Ploiești, iar în urmă cu aproape cinci ani s-a pensionat.
Este pasionat de lectură, muzică și a descoperit că îi place să gătească preparate culinare, de la ciorbe, până la deserturi. Săptămânal, se întâlnește cu foști primari ai Ploieștiului.
„Contextul economic, politic și social este cu totul altul astăzi. Nu pot fi făcute comparații. În mandatul meu a fost perioada de început pentru dezvoltarea Ploieștiului, care nu avea rețele de apă și canalizare.
Ploieștiul avea multe lucruri de rezolvat. Primăria avea doar două autoturisme, dintre care unul era radiat. Erau două Dacii 1300, cu perioada de viață depășită. Primăria avea 100 de angajați, iar consumul de combustibil era limitat la 100 de litri/lună.
În 1996 nu aveam autonomie locală, iar bugetul era stabilit de Ministerul Finanțelor și Consiliul Județean. De abia în 1998, am început să avem autonomie locală și a început descentralizarea. A fost o perioadă de pionerat. Atunci a fost creat serviciul public finanțe locale, a fost creată Direcția de Urbanism, Direcția de Patrimoniu și am preluat în patrimoniu Halele Centrale. A început construcția primelor blocuri ANL și a început consolidarea blocurilor situate în centrul civic.
A fost și perioada în care a fost consolidat podul de la Gara de Sud. Lucrările au început în 1997 și au durat doi ani, fiind executate de un consorțiu de firme româno-franceze. Au existat proiecte grele privind serviciile de apă, de termoficare, însă a existat o coeziune și gestionarea corectă a banului public”, a susținut Horia Toma, care recunoaște că a avut alături o echipă de profesionaliști.
Emil Calotă, primul primar al Ploieștiului cu două mandate consecutive
Pentru alegerile locale din 2000 s-au înscris 27 de candidați. Desfășurate în două tururi, alegerile au fost câștigate de inginerul Emil Calotă, candidat PDSR, cu 50,88% (43.638 de voturi).
La patru ani distanță, Calotă a câștigat un nou mandat de primar pe listele PSD. Printre cel mai important proiect demarat în ultimul mandat al său a fost demararea proiectului de modernizare a stației de epurare a Ploieștiului, proiect abandonat însă câțiva ani mai târziu, pe motiv de lipsă de finanțare.
Din 2008, Emil Calotă a deținut mai multe funcții publice în administrația centrală. Pe rând, a fost consilier al președintelui Curții de Conturi, Nicolae Văcăroiu, dar și vicepreședinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
A candidat în 2020, pentru un nou mandat de primar, dar și pentru un mandat de consilier județean pe listele ALDE. În perioada 2020 – 2024 și-a exercitat funcția de consilier județean.
La alegerile din 2024 nu a mai candidat. A rămas pasionat de muzica simfonică și participă frecvent la întâlnirile cu foștii primari ai Ploieștiului, Horia Toma și fostul primar interimar Iulian Teodorescu.
(Va urma)
asteptam „va urma”