Toți știu ce este ia. Toată lumea este familiarizată cu bluza românească tradițională care, în ultimii ani, a cunoscut o adevărată renaștere.
Considerată cu 15-20 de ani în urmă ca fiind „demodată”, o reminiscență de pe vremea cooperativelor, treptat, ia tradițională a început să-și recâștige locul binemeritat.
„Roata Norocului”, „Bătrânelul” și „Creasta de Cocoș” sunt doar trei dintre modelele cele mai cunoscute care împodobesc iile tradiționale. Dar, la bază, iile sunt mult mai mult decât câteva modele cusute pe o bucată de pânză.
Pe vremuri, cumulul de simboluri cusute avea darul de a purta noroc sau, după caz, de a proteja pe cel ce le purta. Din această cauză iile aveau în trecut aspecte foarte diferite. Cu timpul, serii de combinații de simboluri au început a se repeta și, astfel, s-a ajuns la modelele tradiționale de ii.
De exemplu, în trecut, iile erau decorate cu semne simple: „unghiul”, care este simbolul vieții îndestulate, „miezul de nucă”, simbol al minții agere și înțelepciunii, „colții lupului” care apără de lupi și alte animale sălbatice, „rombul” care simbolizează fertilitate și belșug, „pieptenele”, care separă binele de rău, și lista poate continua.
Citește și: Prețurile cazărilor de pe Valea Prahovei pentru mini-vacanța de 1 Decembrie
„Iile de acum respectă în principal tiparul de ie: altiță, pânză, creț, dar ie adevărată, conform tiparelor și simbolurilor nu prea mai găsești. Nu se mai cos simbolurile care se coseau acum 100 de ani. S-au adaptat, acum modelele sunt mult mai complexe.”, povestește Corina Sabo, o antreprenoare din Breaza, iubitoare a lucrului de mână.
Tot ea povestește însă că vechile simboluri își au însă corespondent în modelele actuale. La Breaza iile sunt cusute de femei care au învățat meșteșugul de la înaintașele lor. Și duc mai departe tradiția adaptată noilor cerințe.
Astfel, motivul cercului se regăsește în modelul „Bătrânelul”. Cercul reprezină regenerarea, mișcarea fără de început și sfârșit.
Semnul „stea” se regăsește cusut pe orice model, deoarece face separația între modelele principale. În plus, are și un model dedicat care se numește „Steaua Pletoasă”. Steaua călăuzește și aduce noroc.
Miezul de nucă este cuprins în „Roata Norocului”. Acesta este simbol de minte ageră și înțelepciune.
Cocoșul vechi este mai nou „Creasta de Cocoș”, care veghează la ordinea lumii, trezește soarele și alungă spiritele rele.
Ca acestea, și alte modele mai noi au la bază semnele tradiționale.
O vizită la Breaza pentru a vedea cum se coase exact o ie
Pentru a descoperi începuturile cămășii, am mers la Breaza, acolo unde știam că mai sunt femei care cunosc tainele iilor, taine pe care le dezvăluie în simbolurile pe care le lucrează pe pânza topită.
Le-am găsit pe tanti Rodica și pe Corina, cele care au fost de acord să ne spună câteva din tainele iei de Breaza.
„Mașina poate coase broderia, aproape orice model. Ceea ce nu poate face mașina, este „spărtura” și apoi „păienjeneii” din spărtură. Aceasta este caracteristica iei tradiționale lucrată manual”, povestește Corina.
Din dragoste pentru tradiția românească, Corina a decis să trăiască din fabricarea cămășuțelor populare. Are în Breaza o mică afacere în cadrul căreia lucrează cu femei pricepute care duc mai departe, pe bluzele românești, simbolurile portului popular.
Citește și: Recomand ia tradițională de Breaza produsă de Corina Sabo
Tanti Rodica brodează ii deși, inițial, nu asta a intenționat. A plecat din Breaza, a fost la școală dar, până la urmă, s-a întors la locul de baștină și, precum mama ei, coase ii pentru femeile iubitoare ale portului popular.
Pentru a vedea și noi cum se brodează o ie, am rugat-o pe tanti Rodica, să ne arate exact cum se coase „în spărtură”. Foarte mândră de lucrul ei, povestește că meșteșugul l-a învățat de la mama sa, care a cusut ii până la vârsta de 90 de ani. „Nu mai putea ține acul în mână că avea degetele anchilozate, dar voia să coasă în continuare”, povestește tanti Rodica.
Din toată România, la Breaza găsești cele mai multe ii tradiționale. Aici sunt multe femei care au învățat meșteșugul de la mamele și bunicile lor și duc tradiția mai departe.
De 1 Decembrie ar trebui cu toții să ne aducem aminte de tradiția românească și să o ducem mai departe măcar purtând o ie lucrată manual.
La noi, în Prahova, este simplu deoarece la Breaza se găsesc ii lucrate manual de femeile din zonă, ii care spun povești românești de excepție.
