Încă de când s-a lansat posibilitatea de a se vaccina și copiii cu vârsta între 12 și 15 ani, nici nu s-a pus problema să ne gândim prea mult. În plus, dorința domnișoarei noastre a fost clară: da, dacă voi v-ați vaccinat, mă vaccinez și eu!
După ce am încercat, în zadar, să fac programarea pentru vaccinare pe platformă în data de 2 iunie, și apoi la call-center, am reușit într-un final, cu ajutorul STS-ului, să programez copilul la vaccin pentru duminică, 6 iunie, în Ploiești, la Centrul Mediurg. Programarea era la ora 10.00 dar, din experiența anterioară, știam că este importantă ziua programării nu și ora, așa că, fiind duminică, ne-am urnit puțin mai greu din casă.
Deși eram programați la ora 10:00, am ajuns pe la 10:45. Stupoare: în curtea centrului de vaccinare nu era nimeni.
Am intrat și am spus că am venit pentru vaccinare, prima doză. „Cu ce vaccin?”, a venit întrebarea cadrului medical. „Cu Pfizer, pentru domnișoara! Nu poate face altul”, am răspuns arătând spre fiică-mea. „Aaaa, trebuie să mai așteptați atunci. Este prima persoană și avem nevoie să se strângă 6 persoane ca să putem deschide o doză de Pfizer!”
„Say what?!!?”, a sunat în capul meu… Nu îmi venea să cred că nu aveau siguranța că se adună 6 persoane în următoarea perioadă ca să poată desface un set de Pfizer.
Cred că aveam o privire atât de pierdută că doamna a simțit nevoia să îmi dea încă o dată explicațiile pe care tocmai mi le dăduse și apoi s-a apucat să ne încurajeze spunând că „probabil în 10-15 minute mai vin că trebuie să apară programările de la ora 11:00”.
Și ne-am pus pe așteptat. Vă dați seama dacă veneam de la ora 10:00, așa cum fusesem programați?
Cert este că, stând în fața curții centrului, pe stradă, ni se luminau ochii de câte ori mai apărea câte o persoană. Și nu erau prea multe…
După vreo 15 minute ne strânsesem… 4. Bine, mai veniseră încă vreo 3 între timp, dar nu erau „de-ai noștri”. Adică ei erau programați pentru AstraZeneca, nu pentru Pfizer, așa că nu s-au pus la socoteală.
Interesant a fost faptul că cei care erau pentru AstraZeneca au intrat la vaccinare fără nicio problemă pe când noi… așteptam să se facă numărul. La asta nu mă așteptasem.
După încă vreo 10 minute au mai apărut două persoane, deci „ieșeam la număr”. Victorieee!
Da, cam de râsu’-plânsu’ toată situația, știu. Nici nu mă gândeam că se poate întâmpla așa ceva mai ales că știu câtă „bătaie” fusese pe Pfizer.
Din păcate am ajuns mult prea devreme în punctul în care s-au cam vaccinat cei care își doreau să se vaccineze, așa că au cam început să rămână doze. Și când mă gândesc câte alte țări ar da orice să aibă măcar o parte din dozele de vaccin pe care noi le avem…
Vaccinarea propriu-zisă
Ce mi s-a părut ciudat a fost faptul că, deși este evident după cum arată că fiică-mea nu are mai mult de 16 ani, nimeni nu a părut a-i acorda vreo atenție specială. Nu spun că ar fi trebuit să o mămoșească dar cred că ar trebui o atenție suplimentară la completarea formularelor.
Nu am înțeles exact cine trebuia să completeze formularul, nu am înțeles de ce nu am avut și eu, ca mamă, un formular suplimentar de acord. Am dat amândouă cărțile de identitate, dar nu m-a întrebat nimeni în ce calitate am venit cu ea.
Nimeni nu a verificat dacă sunt mama ei, nu am scris nicăieri asta. Doar în josul formularului de consimțământ, după ce am întrebat eu, mi s-a spus să mă semnez și eu și să îmi scriu numele.
În cazul nostru nu a fost nicio problemă dar, cred că o puteam trimite pe oricine, și cu un vecin. Mă rog… să nu fiu cârcotașă, dar cred că ar trebui puțin mai multă atenție în ceea ce privește actele pentru vaccinarea minorilor. Nu de alta dar parcă văd că se trezește cineva să spună că i s-a vaccinat copilul fără ca el, ca părinte, să-și fi dat acordul…
După completarea formularului, i s-a luat temperatura și… cam atât. Nu o măsurare de tensiune arterială, nimic.
Ciudat pentru că la centrul de la Mizil, la vaccinarea cu AstraZeneca, mi-au luat și tensiunea și temperatura și m-au întrebat toate cele, deși bifasem formularul.
După completarea formularului am intrat la doamna doctor. „Unde vrei să pleci?”, a întrebat-o pe un ton amuzat. ”În Grecia… deocamdată…”, a venit răspunsul. În rest s-a uitat pe formular,a băgat-o pe lista de programări, a întrebat-o câți ani are și ne-a trimis la vaccinare.
Totul a decurs fără probleme și am fost trimise la „post-vaccinare”. „Te doare?”, am întrebat-o. „Mă cam doare mâna dar nu cine știe ce”, a fost răspunsul ei.
La post-vaccinare am avut o surpriză. Totul era foarte bine aranjat, scaune puse de jur împrejurul camerei plus două paturi, probabil pentru eventualele probleme care pot apărea. Lângă paturi fel de fel de aparatură de intervenție. Sper să se folosească rar, dar este bine că există. Îți dă parcă un sentiment de siguranță în plus.
Reacții adverse după vaccin
Având în vedere ce pățisem în februarie după vaccinarea DTP de 14 ani, mă așteptam la ceva reacții puternice. Îmi aduc aminte că în noaptea de după vaccin i-a fost foarte rău, a avut frisoane, stare de greață, dureri de cap. A doua zi nici măcar nu s-a putut ridica din pat, am învoit-o de la școala… online. Am vrut chiar la un moment dat, pe ora 01:30 noaptea să chem salvarea. Și-a revenit abia în ziua următoare pe la ora 16:00.
Acum a fost mult mai bine. Ni se spusese de la centru să îi dăm un paracetamol pe seară preventiv. Pe la ora 17:00 a început să se plângă de durere puternică în braț. I-am pus gheață, a mai lăsat-o. Paracetamolul i l-am dat pe la ora 21:00, deși nu avea nici măcar stare subfebrilă.
Noaptea, mai exact după miezul nopții, a acuzat frisoane și stare de greață, dar ușoare comparativ cu data trecută la vaccinul din schema obligatorie. Am verificat-o toată noaptea, nu a făcut febră și a adormit cam la jumătate de oră după ce a acuzat frisoanele. Târziu, într-adevăr dar a fost mult mai bine ca în februarie. Dimineață a acuzat dureri de braț și o stare generală de rău, de oboseală, așa că am învoit-o de la școală. Să vedem la rapel cum o să fie…
În ceea ce privește imaginea, va fi alegerea ei dacă va spune la școală că s-a vaccinat sau nu. Dacă o va face probabil va avea colegi care, la recomandarea părinților, se vor ține departe de ea, sper însă că nu toți…
Sper ca vaccinul să îi aducă în timp mai puține restricții, sper ca din toamnă, când probabil vom fi loviți de un nou val de coronavirus, să fie mai protejată dar, până atunci, sper că se va bucura de vacanța care vine, așa cum merită!
