Programul „Noaptea Muzeelor” se desfășoară, în acest an, la Câmpina. Asta deși, Rețeaua Națională a Muzeelor din România a precizat că ediția cu numărul 21, de pe 17 mai, a fost anulată din lipsă de fonduri, dar și din cauza alegerilor prezidențiale. Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu” din Câmpina va fi deschis, însă, vizitatorilor, printr-o decizie a muncipalității.
Pentru prima dată, în 21 de ani, la nivel național, evenimentul „Noaptea Muzeelor” nu se mai organizează
„Acesta este acel gen de comunicat pe care nu am fi dorit să îl facem niciodată. Din păcate, Rețeaua Națională a Muzeelor din România, alături de echipa sa de eveniment, este nevoită să anunțe publicul că nu va coordona organizarea celei de-a 21-a ediții a Nopții Muzeelor, ce ar trebui să aibă loc în data de 17 mai 2025. Este important să vă aducem la cunoștință că decizia noastră nu este un protest adresat autorităților statului român, deși arexista suficiente motive pentru o asemenea inițiativă”, este mesajul transmis în umă cu ceva vreme de către Rețeaua Națională a Muzeelor din România.
La Câmpina, însă, sâmbătă, 17 mai, Muzeul „B.P. Hasdeu” va fi deschis
Vizitatorii, potrivit spuselor primarului Irina Nistor, se vor putea bucura, gratuit, de un tur al castelului, decizia aparținând administrației locale.
Astfel, de la ora 18.00 până la ora 1 noaptea, castelul de la Câmpina, templul închinat în memoria Iuliei de către tatăl său, savantul B.P. Hasdeu, va putea fi admirat de către toți doritorii.
Povestea Iuliei și a unui tată răpus de durere
Povestea spune că savantul B.P.Hasdeu nu s-a resemnat niciodată după moartea Lilicuței sale. Și-a plâns fiica luni în șir și a așteptat un semn de la ea, semn care ar fi apărut 6 luni mai târziu, în martie 1890.
„Trecuseră şase luni după moartea fiicei mele. Era în martie: iarnă plecase, primăvara nu sosise încă. Într-o seară umedă şi posomorâtă şedeam singur în odaie, lângă masă mea de lucru. De-nainte-mi, că totdeauna, era o testea de hârtie şi mai multe creioane. Cum? Nu ştiu, nu ştiu, nu ştiu, dar fără că s-o ştiu, mâna mea lua un creion şi-i rezema vârful de luciul hârtiei. Începui a simţi la tâmpla stângă bătăi scurte şi îndesate, întocmai că şi când ar fi fost băgat într-însă un aparat telegrafic.
Deodată, mâna mea se puse într-o mişcare fără astâmpăr. Vreo cinci secunde cel mult. Când braţul se opri şi creionul căzu dintre degete, mă simţîi deşteptat dintr-un somn, deşi eram sigur că nu adormisem. Aruncai privirea pe hârtie şi ceții acolo foarte limpede: «Je suis heureuse; je t’aime; nous nous reverrons; cela doit te suffire. Julie Hașdeu» – (Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; Asta ar trebui să-ţi fie îndeajuns). Era scris şi iscălit cu slovă fiicei mele“, scria Hasdeu în cartea „Sic Cogito“.
În 1893, savantul a luat decizia de a ridica pentru fiica sa castelul de la Câmpina, după planurile pe care Iulia i le-ar fi transmis tatălui de pe lumea cealaltă.
