În 1888, pe 17 septembrie, a decedat, la Bucureşti, poeta Iulia Hasdeu, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu. A lăsat în urmă un tată devastat de durere, care niciodată nu s-a împăcat cu ideea pierderii copilului său de geniu și care, după planurile dictate chiar de Iulia, în timpul ședințelor de spiritism, a ridicat castelul de la Câmpina.
Iulia a publicat în timpul vieţii doar patru poezii. Creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său.
Unele surse dau ca dată a morţii sale ziua de 23 septembrie 1888.
În cei doar 18 ani cât a trăit, Iulia Hasdeu, micuța cu o minte sclipitoare, s-a remarcat ca un fenomen în cultura românească. La doar 2 ani, copila cunoștea deja literele și învăța limba franceză, iar la 4 scria. I-au fost necesari doar 5 ani pentru a compune deja primele poezii. La 8 ani, Iulia a susţinut examenele de absolvire ale ciclului primar, iar trei ani mai târziu a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”, în paralel cu frecventarea cursurilor Conservatorului de Muzică din București.
În 1886, când avea 16 ani, a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, din Paris, urmând să susţină licenţa în Filosofie la Facultatea de Litere din cadrul prestigioasei universităţi. Atunci au apărut și primele semne ale tuberculozei.
Un an mai târziu, răvășită de boală, tuberculoza, Iulia a revenit în țară, iar în 1888 a întrerupt studiile. A urmat tratament în Elveția, și, deși medicii considerau că tânăra va învinge boala, starea fetei s-a înrăutățit.
Părinții au adus-o în țară, la Agapia, iar Iulia a continuat să scrie, publicând și ultima sa creație, poezia „Moartea”. Pe data de 29 septembrie 1888, la mai puţin de 19 ani, copilul geniu al culturii românești s-a stins din viață, fiind înmormântată ulterior la cimitirul Bellu din București.
17 septembrie -evenimente și personalități
1823 – A încetat din viaţă Gheorghe Lazăr, întemeietorul învăţământului modern românesc.
1854 – S-a născut inventatorul David Buick, fondatorul “Buick Motor Car Company”.
1857 – S-a născut Constantin Tiolkovski, savant si inventator rus, specialist în rachete și unul dintre fondatorii cosmonauticii moderne.
1881 – S-a născut, la Bacău, George Bacovia, poet român format la școala simbolismului literar francez, autorul poeziei „Plumb”.
George Bacovia a fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaște treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoașterea sa drept cel mai important poet simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română modernă.
1888 – (17/29 septembrie) – A decedat la Bucureşti, poeta Iulia Hsşdeu, fiica savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu.
A publicat în timpul vieţii doar patru poezii. Creaţia sa, scurtă, dar densă, scrisă în limba franceză, a fost publicată postum de tatăl său.
Unele surse dau ca dată a morţii sale ziua de 23 septembrie 1888.
Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, în vârstă de doar 18 ani și a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. A lăsat în urmă un tata, pe savantul B.P.Hasdeu, devastat de durere, care niciodată nu s-a împăcat cu ideea pierderii copilului său de geniu și care, după planurile dictate chiar de Iulia, în timpul ședințelor de spiritism, a ridicat castelul de la Câmpina.
În cei doar 18 ani cât a trăit, Iulia Hasdeu, micuța cu o minte sclipitoare, s-a remarcat ca un fenomen în cultura românească. La doar 2 ani, copila cunoștea deja literele și învăța limba franceză, iar la 4 scria. I-au fost necesari doar 5 ani pentru a compune deja primele poezii.
La doar 8 ani, Iulia a susţinut examenele de absolvire ale ciclului primar, iar trei ani mai târziu a absolvit Colegiul Național „Sfântul Sava”, în paralel cu frecventarea cursurilor Conservatorului de Muzică din București.
În 1886, când avea 16 ani, a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, din Paris, urmând să susţină licenţa în Filosofie la Facultatea de Litere din cadrul prestigioasei universităţi. Atunci au apărut și primele semne ale tuberculozei.
Un an mai târziu, răvășită de boală, Iulia a revenit în țară, iar în 1888 a întrerupt studiile. A urmat tratament în Elveția, și, deși medicii considerau că tânăra va învinge boala, starea fetei s-a înrăutățit.
Părinții au adus-o în țară, la Agapia, iar Iulia a continuat să scrie, publicând și ultima sa creație, poezia „Moartea”. Pe data de 29 septembrie 1888, la mai puţin de 19 ani, copilul geniu al culturii românești s-a stins din viață, fiind înmormântată ulterior la cimitirul Bellu din București.
1901 – S-a născut navigatorul britanic sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice. In 1966, în 226 de zile, la bordul ambarcaţiunii “Gipsy Moth IV”, a realizat prima cursă solitară în jurul lumii, în urma acestui succes, fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii;
1919 – A fost înfiinţat la Cluj Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică (în prezent Academia de Muzică “Gheorghe Dima”).
1939 – Al Doilea Război Mondial: Armata sovietică a invadat Polonia dinspre est, la șaisprezece zile după ce Germania Nazistă a atacat-o dinspre vest. Invazia sovietică a Poloniei din 1939 a fost o operațiune militară sovietică care a fost declanșată fără nicio declarație oficială de război la 17 septembrie 1939, în timpul primelor etape al celui de-Al Doilea Război Mondial.
La șaisprezece zile de la invadarea Poloniei de către Germania Nazistă din partea de vest, Uniunea Sovietică a acționat la rândul ei din partea de est. Invazia a luat sfârșit la 6 octombrie 1939 cu împărțirea și anexarea totală a celei de-a Doua Republici Poloneze de către Germania și Uniunea Sovietică.
1939 – Al Doilea Război Mondial – Submarinul german U-boot U 29 scufundă portavionul britanic HMS Courageous cu două lovituri de torpile; la bord erau peste 500 de oameni.
1939 – Finlandezul Taisto Mäki devine primul om care a alergat 10.000 de metri în mai puțin de 30 de minute, mai exact: 29:52.6
1944 – Masacrul de la Sărmașu – În 17 septembrie 1944, trupe de jandarmi maghiari sprijinite de localnici membrii ai gărzii civile maghiare au torturat și masacrat 126 evrei din localitatea Sărmașu. Cadavrele celor uciși (31 de bărbași adulți, 52 de femei adulte și 43 de copii până la vârsta de 15 ani) au fost deshumate din două gropi comune, în februarie 1945. Concluzia la care a ajuns Comisia medico-legală care a realizat autopsierea cadavrelor: moarte violentă prin împușcare, iar în cazul mai multor copii, moarte violenta prin asfixiere, aceștia fiind îngropați de vii.
Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Sărmașu și Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946. Prin sentința Tribunalului din Cluj s-a stabilit responsabilitatea pentru masacrul de la Sărmașu: doi ofițeri din trupele de jandarmi (cpt. Lancz Laszlo, lt. Vecsey) și cinci subofițeri (slt. Halasz, slt. Fekete, plt.maj. Szabo, plt. Horvath Istvan și plt. Polgar) au fost găsiți vinovați și au primit sentințe de condamnare la moarte.
Doi dintre localnici au fost condamnați la pedepse cu închisoarea pentru participare la masacru: Panczel Janos (soldat-jandarm din Sărmașu) și Soos Istvan (membru al gărzii civile maghiare din Sărmașu) au fost condamnați la 20 de ani, respectiv la 5 ani de închisoare.
1944 – Al doilea război mondial: Armata a IV-a Română poartă lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş – Dealul Sângiorgiu – Iernut, zdrobind rezistenţa înverşunată şi bine organizată a armatelor germano-ungare. Bătălia de la Oarba de Mureş este considerată cea mai grea bătălie purtată pe teritoriul românesc în cel de-al doilea război mondial, aproximativ 11 000 mii de militari români, aflaţi sub comandament sovietic, pierzându-şi viaţa în intervalul 17.09-6.10.1944.
1973 – S-a înfiinţat sub conducerea poetului Adrian Păunescu, „Cenaclul Flacăra, al tineretului revoluționar”.
Această manifestare a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.
Pâna la sistarea sa, Cenaclul a totalizat 1.615 de spectacole de muzică şi poezie în toată ţara.
2000 – A decedat la Bucuresti marele actor român Dem Radulescu, actor de comedie român de teatru, film și televiziune, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. A
fost unul din cei mai mari actori de comedie pe care i-a avut teatrul si cinematografia românească, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Dem Radulescu fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” si a fost declarat post-mortem cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu Vâlcea.
