Indiferent de cât de aspră este legislația, nicio țară nu a reușit să stopeze traficul de droguri. Asta nu înseamnă că nu trebuie aplicate toate măsurile care să limiteze acest fenomen care distruge milioane de vieți.
În calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul care prevede înfiinţarea Registrului traficanţilor de droguri, cu 246 de voturi pentru şi 4 abţineri. „
Alina Gorghiu, ministrul justiției: ”Am iniţiat acest proiect, împreună cu colegi din PNL, din nevoia de a avea un instrument cu rol în prevenirea şi combaterea traficului de droguri, mai ales că sunt traficanţi care recidivează.
Registrul reprezintă un mijloc de cunoaştere, supraveghere şi identificare operativă a persoanelor care au comis infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri, precum şi a celor au efectuat fără drept operaţiuni cu substanţe psihoactive sau pretinzând că deţin autorizaţie.”
În motivarea proiectului s-a precizat: „În scopul prevenirii şi combaterii faptelor din sfera ilicitului de droguri, precum şi pentru a evita riscul recidivei, se organizează Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, denumit în continuare Registrul.”
De menționat că nu sunt înscrise în Registru persoanele fizice care la data comiterii faptelor erau minore, cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată a dispus aceasta în mod expres în cadrul unui proces penal”.
Extras din noua lege: „În înţelesul prezentei legi, expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) copia de pe Registru – documentul eliberat autorităţilor române competente, care atestă lipsa înscrierilor în Registru sau, după caz, datele înscrise în Registru cu privire la acestea;
b) stat membru – statul membru al Uniunii Europene;
c) stat terţ – statul care nu este membru al Uniunii Europene;
d) locaţie – imobilul în care persoana înscrisă în Registru locuieşte/se găseşte o perioadă nedeterminată sau imobilul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea”, conform sursei citate.
Registrul este organizat de Ministerul Afacerilor Interne şi se ţine de unităţile Poliţiei Române, prin structuri specializate în acest domeniu.
Registrul este constituit ca o evidenţă distinctă de cea a cazierului judiciar, în cadrul Sistemului Naţional de Evidenţă Informatizată a Cazierului Judiciar, constituit potrivit Legii nr.290/2004 privind cazierul judiciar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, Registrul poate fi interconectat cu alte baze de date ale Poliţiei Române.
Evidenţa informatizată a Registrului şi evidenţa informatizată dactiloscopică şi a datelor genetice judiciare se organizează şi funcţionează în cadrul Poliţiei Române, care asigură şi coordonarea activităţilor desfăşurate în aceste domenii.
Aliba Gorghiu: ”În funcţie de pedeapsă, persoanele vor fi înscrise în registru între 5 şi 20 de ani. În această perioadă, poliţia va putea şti unde există riscul ca persoana vizată să vândă din nou droguri.”
Pe 18 decembrie 2023, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, votul Camerei a fost decizional şi astfel legea merge la promulgare.