- Publicitate -

Bacalaureat 2022. Subiectele și baremele la limba română (proba scrisă)

Bacalaureat 2022. Ministerul Educației a publicat subiectele și baremele la proba scrisă de limba și literatura română pentru fiecare dintre profile (uman, real și tehnologic). A fost extrasă varianta 6 de subiecte.

Subiecte Limba Română la Bacalaureat 2022:

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic

- Publicitate -
  • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
  • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I(50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:

Pe Doamna Elena* am văzut-o în zilele serbărilor amintitoare ale Unirii. Întovărășeam două studente ale Universității din București care veneau să-i înfățișeze o adresă de omagiu* din partea colegelor lor.

Casa ei o dăruise Doamna Elena lui Theodor Rosetti, atunci când ea se hotărâse a părăsi țara. Întorcându-se – nu știu de ce plecase, dar se întorsese de dor – ea primi găzduirea unei familii bogate din Piatra-Neamț, care-i puse la dispoziție o căsuță curată și veselă, în care ai fi crezut mai degrabă că se sălășluiește* primăvara unei familii de funcționari săraci, decât că în ea se adăpostește aceea care a fost Doamna țării.

- Publicitate -

Multă simplicitate și la primirea de către personalul străin care o înconjura pe Măria Sa. Și multă cuviință rezervată, multă liniște rece. Mi se părea că intru într-un cavou și că dincolo de ușa închisă, […] voi găsi o umbră din acelea care multă vreme încă flutură în jurul mormintelor mari, fără plâns, fără glas.

Și nu, în acea odăiță neagră, în care se deslușea, în fundul unui fotoliu, dintr-o săracă rochie de doliu veșnic, sub un cauc* de călugăriță acoperit cu un văl simplu de lână, o figură măruntă, săpată fin în fildeș palid, – în odaia aceea era o vieață care știa, cetea, afla, care unea cunoștința întreagă a trecutului cu cunoștința desăvârșită a celor de astăzi, era o cugetare sigură și cuminte, era o inimă care bătea pentru tot ce e nobil și ochi în care nu secase izvorul lacrimilor acelora care țin vii durerile cele mari, ascunse de lume, pe care ele n-o privesc.

Când una din cele două fete îi citi, cu emoția ce și-o poate închipui oricine, rândurile din închinare, Doamna se ridică, sprijinindu-se greu pe bietele mâini bătrâne, care făcuseră odată atâta bine și care tremurau slăbite în mânecile de lână neagră. O vedeam acum limpede: era o femeie micuță de stat, foarte delicată, pe care o simțeai însă că putuse sta odinioară alături de un Domn – și ce Domn!

- Publicitate -

Îndrăznii a mă uita în ochii ei […]. În orbitele adânc săpate, pline […] de o umbră tristă, ochiul rămăsese, în liniștea lui împăcată, viu și puternic, uneori cu căutătura stăpânitoare, alteori înduioșat, bun, plin de binecuvântare.

Cât se auzi pomenindu-se numele și faptele aceluia pentru care avuse toată iubirea femeii și o iertare pe care puține o pot da, acest ochi privi undeva, departe, unde mergea și gândul tuturor celor de față. Apoi, în arcuitura de jos a orbitei adânci, o lacrimă mare se strecură încet. După patruzeci de ani, ea putea să plângă încă pentru dânsul.

Și vorbi, cu un glas care n-avea îndoieli […] și în care slăbiciunea punea doar un ritm încet, care te făcea să simți că acestea nu sunt vorbe ale tuturor celorlalți oameni, că e într-însele ceva imaterial, aș zice aproape supranatural, ca în tot ce privea pe această femeie demult ieșită din rândurile grăbite, zgomotoase, pătimașe și vulgare ale oamenilor.

- Publicitate -

Și, în felul ei de a vorbi, știa să amestece două elemente care nu mai merg împreună azi, dar care prin unirea lor făceau și marele farmec al elocvenței marelui ei soț: cea mai desăvârșită simplicitate și cea mai autentică maiestate.

Când cetirea adresei se isprăvi, auzii aceste cuvinte de mulțumire, pe care le întovărășea un adevărat gest de suverană: „Să trăiască România tânără!”.

Nicolae Iorga, Doamna Elena Cuza, în volumul Oameni cari au fost

- Publicitate -

*Doamna Elena – soția lui Alexandru Ioan Cuza

*adresă de omagiu – scrisoare omagială

*a se sălășlui – a se așeza, a se stabili

- Publicitate -

*cauc – potcap; acoperământ de cap, înalt și rotund, făcut din pâslă, purtat de preoții și călugării ortodocși

  1. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
  2. Indică sensul din text al secvenței de față. 6 puncte
  3. Menționează scopul cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
  4. Precizează o reacție a Elenei Cuza când aude pomenindu-se numele soțului ei, justificându-ți răspunsul cu
o secvență semnificativă din textul dat.6 puncte
4.Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț, după revenirea în țară.6 puncte
5.Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a Elenei Cuza, aşa cum reiese din textul dat.6 puncte

 

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 6

- Publicitate -

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocațională – Profilul pedagogic

  • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
  • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
  • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I(50 de puncte)
A. (30 de puncte)
  1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este prezenți.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct                        6 puncte
  2. menționarea scopului cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza (de exemplu: prezentarea unei scrisori omagiale etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,

respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct                                                                                                                             6 puncte

  1. precizarea unei reacții a Elenei Cuza când aude pomenindu-se numele soțului ei (de exemplu: lăcrimează etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: în arcuitura de jos a orbitei adânci, o lacrimă mare se strecură încet) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct

6 puncte

- Publicitate -
  1. explicarea motivului pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț (de exemplu: Elena Cuza își dăruise casa lui Theodor Rosetti, iar la Piatra-Neamț i se oferă o locuință. etc.): explicare nuanțată –
  • puncte/încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct  6 puncte
  1. prezentarea unei trăsături morale a Elenei Cuza, așa cum reiese din textul dat (de exemplu: patriotismul, modestia, demnitatea etc.): precizarea trăsăturii – 2 puncte; prezentare adecvată şi nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct                                                                                                                            4 puncte

–  respectarea   precizării   privind   numărul   de   cuvinte   –   1   punct;      corectitudinea exprimării,

respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct                                                                                                                            2 puncte

  1. (20 de puncte)

‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție                                                                                                                         1 punct

– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,

în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p.       2 x 2 puncte = 4 puncte

  • câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
  • valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.

3 puncte + 1 punct = 4 puncte

‒ formularea unei concluzii pertinente

1 punct

‒ utilizarea  corectă  a  conectorilor  în  argumentare:  utilizare  adecvată  –  2  p.;  utilizare  parţial

adecvată – 1 p.                                                                                                                                 2 puncte

  • respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe

greşeli – 0 p.) 1 punct ‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2

sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct ‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocațională – Toate profilurile (cu excepția profilului pedagogic)

  • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
  • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I(50 de puncte)
Citește următorul fragment:

Pe Doamna Elena* am văzut-o în zilele serbărilor amintitoare ale Unirii. Întovărășeam două studente ale Universității din București care veneau să-i înfățișeze o adresă de omagiu* din partea colegelor lor.

Casa ei o dăruise Doamna Elena lui Theodor Rosetti, atunci când ea se hotărâse a părăsi țara. Întorcându-se – nu știu de ce plecase, dar se întorsese de dor – ea primi găzduirea unei familii bogate din Piatra-Neamț, care-i puse la dispoziție o căsuță curată și veselă, în care ai fi crezut mai degrabă că se sălășluiește* primăvara unei familii de funcționari săraci, decât că în ea se adăpostește aceea care a fost Doamna țării.

Multă simplicitate și la primirea de către personalul străin care o înconjura pe Măria Sa. Și multă cuviință rezervată, multă liniște rece. Mi se părea că intru într-un cavou și că dincolo de ușa închisă, […] voi găsi o umbră din acelea care multă vreme încă flutură în jurul mormintelor mari, fără plâns, fără glas.

Și nu, în acea odăiță neagră, în care se deslușea, în fundul unui fotoliu, dintr-o săracă rochie de doliu veșnic, sub un cauc* de călugăriță acoperit cu un văl simplu de lână, o figură măruntă, săpată fin în fildeș palid, – în odaia aceea era o vieață care știa, cetea, afla, care unea cunoștința întreagă a trecutului cu cunoștința desăvârșită a celor de astăzi, era o cugetare sigură și cuminte, era o inimă care bătea pentru tot ce e nobil și ochi în care nu secase izvorul lacrimilor acelora care țin vii durerile cele mari, ascunse de lume, pe care ele n-o privesc.

Când una din cele două fete îi citi, cu emoția ce și-o poate închipui oricine, rândurile din închinare, Doamna se ridică, sprijinindu-se greu pe bietele mâini bătrâne, care făcuseră odată atâta bine și care tremurau slăbite în mânecile de lână neagră. O vedeam acum limpede: era o femeie micuță de stat, foarte delicată, pe care o simțeai însă că putuse sta odinioară alături de un Domn – și ce Domn!

Îndrăznii a mă uita în ochii ei […]. În orbitele adânc săpate, pline […] de o umbră tristă, ochiul rămăsese, în liniștea lui împăcată, viu și puternic, uneori cu căutătura stăpânitoare, alteori înduioșat, bun, plin de binecuvântare.

Cât se auzi pomenindu-se numele și faptele aceluia pentru care avuse toată iubirea femeii și o iertare pe care puține o pot da, acest ochi privi undeva, departe, unde mergea și gândul tuturor celor de față. Apoi, în arcuitura de jos a orbitei adânci, o lacrimă mare se strecură încet. După patruzeci de ani, ea putea să plângă încă pentru dânsul.

Și vorbi, cu un glas care n-avea îndoieli […] și în care slăbiciunea punea doar un ritm încet, care te făcea să simți că acestea nu sunt vorbe ale tuturor celorlalți oameni, că e într-însele ceva imaterial, aș zice aproape supranatural, ca în tot ce privea pe această femeie demult ieșită din rândurile grăbite, zgomotoase, pătimașe și vulgare ale oamenilor.

Și, în felul ei de a vorbi, știa să amestece două elemente care nu mai merg împreună azi, dar care prin unirea lor făceau și marele farmec al elocvenței marelui ei soț: cea mai desăvârșită simplicitate și cea mai autentică maiestate.

Când cetirea adresei se isprăvi, auzii aceste cuvinte de mulțumire, pe care le întovărășea un adevărat gest de suverană: „Să trăiască România tânără!”.

Nicolae Iorga, Doamna Elena Cuza, în volumul Oameni cari au fost

*Doamna Elena – soția lui Alexandru Ioan Cuza

*adresă de omagiu – scrisoare omagială

*a se sălășlui – a se așeza, a se stabili

*cauc – potcap; acoperământ de cap, înalt și rotund, făcut din pâslă, purtat de preoții și călugării ortodocși

  1. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.
  2. Indică sensul din text al secvenței de față. 6 puncte
  3. Menționează scopul cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza, utilizând informaţiile din textul dat. 6 puncte
  4. Precizează o reacție a Elenei Cuza când aude pomenindu-se numele soțului ei, justificându-ți răspunsul cu
o secvență semnificativă din textul dat.6 puncte
4.Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț, după revenirea în țară.6 puncte
5.Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a Elenei Cuza, aşa cum reiese din textul dat.6 puncte

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 6

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică

Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

  • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
  • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
  • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I(50 de puncte)
A. (30 de puncte)
  1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Sensul secvenței este prezenți.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie

și de punctuație – 1 punct    6 puncte

  1. menționarea scopului cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza (de exemplu: prezentarea unei scrisori omagiale etc.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării,

respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct      6 puncte

  1. precizarea unei reacții a Elenei Cuza când aude pomenindu-se numele soțului ei (de exemplu: lăcrimează etc.) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență semnificativă din text (de exemplu: în arcuitura de jos a orbitei adânci, o lacrimă mare se strecură încet) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
  1. explicarea motivului pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamț (de exemplu: Elena Cuza își dăruise casa lui Theodor Rosetti, iar la Piatra-Neamț i se oferă o locuință. etc.): explicare nuanțată –
  • puncte/încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct    6 puncte
  1. prezentarea unei trăsături morale a Elenei Cuza, așa cum reiese din textul dat (de exemplu: patriotismul, modestia, demnitatea etc.): precizarea trăsăturii – 2 puncte; prezentare adecvată şi
nuanţată – 2 puncte/încercare de prezentare – 1 punct4 puncte
–  respectarea  precizării  privind  numărul  de  cuvinte  –  1  punct;corectitudinea  exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție1 punct

– câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară,

în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p.       2 x 2 puncte = 4 puncte

  • câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte
  • valorificarea textului în dezvoltarea oricărui argument – 3 p./simpla citare a unor secvențe din text – 1 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p.

3 puncte + 1 punct = 4 puncte

‒ formularea unei concluzii pertinente  1 punct

‒ utilizarea  corectă  a  conectorilor  în  argumentare:  utilizare  adecvată  –  2  p.;  utilizare  parţial adecvtă – 1 p.     2 puncte

  • respectarea normelor limbii literare (0 – 1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe

greşeli – 0 p.) 1 punct ‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0 –1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2

sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct ‒ respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte 1 punct

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

E_a_romana_real_tehn_2022_var_06

E_a_romana_uman_ped_2022_bar_06

E_a_romana_uman_ped_2022_var_06

E_a_romana_real_tehn_2022_bar_06

Ai un pont?
Scrie-ne pe WhatsApp la 0785075112.

Trimite pe WhatsApp

Sondaj Observatorul Prahovean

- Publicitate -

Exclusiv

Provocarea Observatorul Prahovean

- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -

Știri noi

- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -