După ce Guvernul a decis îngheţarea salariilor, pensiilor şi alocaţiilor, în paralel cu majorarea taxelor, creşte povara costurilor, la început de an.
Prețul uleiului și al pâinii ar urma să crească cu cel puțin 10%, spun cei din industrie. Scumpiri vor fi și la carne și lactate, asta pentru că marii producători din țară trebuie să scoată din buzunar milioane de euro pentru a acoperi eliminarea facilităţilor fiscale pentru agricultori.
Cu un deficit de peste 100 de miliarde de lei, cu împrumuturi de peste 250 de miliarde de lei și cu presiuni din partea Comisie Europene, Guvernul a început să strângă cureaua la început de an. Salariile bugetarilor au fost înghețate, iar alocațiile și pensiile nu vor mai fi indexate cu rata inflației.
Cei mai loviți au fost vârstnicii, care au pierdut o majorare de câteva sute de lei. De exemplu, la o pensiei de 2.000 de lei, seniorii trebuiau să primească 242 de lei în ianuarie.
Puterea de cumpărare a românilor însă va fi lovită și de valul de scumpiri care urmează. Eliminarea facilităților fiscale în agricultură, majorarea salariului minim pe economie dar și noile accize la carburanți ar să aducă majorări de prețuri de cel puțin 10 procente la alimentele de bază.
Carnea și mezelurile vor avea scumpiri între 5 și 8 la sută, iar lactatele vor avea prețuri mai mari cu 2 chiar 5 procente la raft.
„Nu avem de unde să acoperim această diferență a facilităților, pentru că atunci trebuie să blocăm investițiile. Între a bloca investițiile sau a implementa o scumpire de preț mică, dacă ne referim la bucată, preferăm să mergem mai departe cu investițiile și să păstrăm locurile de muncă.
La nivelul companiei noastre impactul este undeva la 5,5 milioane de euro pe an”, a declarat Radu Timiș, CEO al unei fabrici de mezeluri pentru Antena3.ro.
Ce prevede Ordonanța Trenuleț
Vă reaminim că Guvernul a publicat, în ultima zi din 2024, în Monitorul Oficial, Ordonanța de urgență 156/2024, așa-numita ordonanță-trenuleț, care prevede, printre altele, o schimbare față de proiectul prezentat de Ministerul Finanțelor: salariul minim brut în construcții a rămas la fel ca în 2024, dar scade netul din 2025.
Conform noii OUG 156/2025, în sectorul construcțiilor, salariul minim brut se stabilește la 4582 de lei pe lună, la fel ca în anul 2024.
Angajații din construcții pierd însă facilitățile fiscale specifice acestui sector și nu beneficiază nici de deducerea de 300 de lei la salariul minim pe economie.
În cazul angajaților din agricultură și industria alimentară, ordonanța-trenuleț stabilește salariul minim brut de 4.050 de lei, la fel ca salariul minim brut pe economie (general).
Acești salariați pierd și ei facilitățile fiscale specifice domeniului agro-alimentar, dar ei beneficiază, totuși, de deducerea de 300 de lei acordată la salariul minim pe economie. Prin urmare, în cazul lor, salariul minim net (în mână) este de 2574 lei de la 1 ianuarie 2025.
La rândul său, angajatorul suportă un cost salarial complet de 4134 lei la salariul minim din sectorul agro-alimentar, la fel ca la celalte domenii, cu excepția construcțiilor.
Alte prevederi ale OUG 156/2024, pentru mediul privat:
Creșterea impozitului pe dividende – Se majorează cota de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Impozitul pe venitul microîntreprinderii – Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se prevede:
- reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro. Astfel, mai multe firme vor trece d ela impozitul pe venitul microîntreprinderii (3% pe venit) la impozit pe profit (16%).
- eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
Se actualizează codurile CAEN pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, se vor avea în vedere, după caz, și activitățile, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 6210 – Activități de realizare a softului la comandă (software orientat client), 6290 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5611 – Restaurante, 5612 – Activități ale unităților mobile de alimentație, 5622 – Alte servicii de alimentație n.c.a..”
Pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
Eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură, procesarea de alimente
Angajații din IT, construcții, agricultură și sectorul alimentar nu vor mai beneficia de facilitățile fiscale la salarii de la 1 ianuarie 2025. Astfel, OUG trenuleț elimină facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
Reamintim că facilitățile fiscale acordate angajaților din sectoarele IT, constructii și agro-alimentar au tot fost ciuntite, de-a lungul timpului. Citește AICI o analiză cu situația la zi a acestor facilități fiscale, înainte de OUG trenuleț.
Revenirea taxei pe stâlp
Revine impozitul pe construcții speciale „taxa pe stâlp”. În trecut, au fost afectați și fermierii care dețin silozuri.
OUG trenuleț urmează să reinstituie impozitul pe construcții, datorat de persoanele juridice române (cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare), persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, precum și de persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/ concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.
300 lei fără taxe la salariul minim
Continuă măsura de scutire de taxe pentru suma de 300 de lei din salariul minim. Astfel, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025. Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
De această deducere beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente anului 2025.
De asemenea, o condiție pentru aplicarea scutirii d etaxe pe suma de 300 de lei este aceea ca venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor, fără a include contravaloarea tichetelor de masă, respectiv indemnizaţia de hrană, după caz, acordate potrivit legii, în baza aceluiaşi contract individual de muncă, pentru aceeaşi lună, nsă nu depășească nivelul de 4.300 lei inclusiv.
Vouchere de vacanță la jumate
Bugetarii vor primi în continuare vouchere de vacanță, dar numai în limita a 800 lei și cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.
În 2024, valoarea voucherelor de vacanță era de 1600 de lei, iar diminuarea afectează mai ales hotelurile și alte firme din turism, unde se pot face plăți cu voucherele de vacanță.
Cum ți se pare subiectul?
