Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern ce privește creșterea salariului minim brut la 3.300 de lei, fără sporuri și alte adaosuri. Peste 1,8 milioane de angajați vor beneficia de această măsură.
La un program normal de lucru, în medie de 165,3 ore pe lună, salariul reprezintă 19,96 lei/oră, potrivit documentului.
„La un program normal de lucru, în medie de 165,3 ore pe lună, salariul reprezintă 19,96 lei/oră, potrivit documentului.”, a anunțat Guvernul.
De asemenea, începând cu data adoptării HG, „salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.300 lei lunar începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri de Guvern, ceea ce reprezintă o creştere de 10%, faţă de luna septembrie 2023”.
„În luna septembrie din anul 2023, tariful orar este de 18,145 lei/oră pentru un program complet de lucru 165,333 ore pe lună, iar din luna octombrie 2023 tariful orar va fi de 19,96 lei/oră pentru un program complet de lucru de 165,333 ore/lună”, se arată în Nota de fundamentare a documentului.
Citește și Explozie la o magistrală de gaze la Călimănești, pe șantierul A 7. Patru morți și cinci răniți
Potrivit aceluiași documentat, în România aproximativ 28% din numărul total de salariați activi beneficiează în prezent de salariul minim brut.
„De majorarea salariului de bază minim de 3.300 de lei vor beneficia un număr de 1.867.588 salariaţi. Totodată, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru.
Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi (femei, tineri,etc.)”, mai este adăugat în Nota de fundamentare.
De asemenea, majorarea salariului de bază minim brut influențează, pe lângă cei peste 1,8 milioane de salariați, și mai multe drepturi și obligații:
– determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neincadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3));
– modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151);
– majorarea plafonului în funcţie de care persoanelor fizice ce obtin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate – (Legea 227/2015-art.145 (1) lit. b);art.180);
– majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. (Legea 227/2015 – art.69(3));
– modificarea salariului de baza minim brut pe ţară determină creşterea punctului de amendă întrucât acesta se raportează la salariul minim (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – art.98).
„Măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă”, au mai transmis specialiștii ministerului.
