În plin val de caniculă, când Prahova se află sub avertizare de Cod Roșu, majoritatea oamenilor verifică vremea de mai multe ori pe zi. Mulți se uită însă doar la temperatura afișată în aplicația meteo și ignoră celelalte informații, care sunt la fel de importante pentru sănătate.
Luni, după amiază, la Ploiești, aplicațiile meteo indicau o temperatură resimțită de 41 de grade Celsius, cu câteva grade peste temperatura măsurată oficial. De ce „se simte” mai cald decât arată termometrul?
Iată cum trebuie interpretate principalele informații din prognoza meteo și ce spun ele, în realitate, despre vremea de afară.
Temperatura reală vs. temperatura resimțită
Temperatura afișată în prognoză reprezintă temperatura aerului măsurată la umbră, în condiții standard, la aproximativ doi metri deasupra solului.
Corpul uman nu percepe însă doar temperatura aerului. El este influențat de mai mulți factori: umiditatea, radiația solară, viteza vântului, căldura degajată de asfalt și clădiri.
Din acest motiv apare noțiunea de temperatură resimțită (sau Feels Like).
În zilele caniculare, umiditatea ridicată împiedică evaporarea transpirației, principalul mecanism prin care organismul se răcește. Cu cât transpirația se evaporă mai greu, cu atât corpul simte că este mai cald decât indică termometrul.
De aceea, dacă afară sunt 37 de grade Celsius, corpul poate percepe o temperatură de 40-42 de grade Celsius.
Iarna se întâmplă exact invers. Dacă bate vântul puternic, temperatura resimțită poate fi cu multe grade sub cea măsurată.
Indicele temperatură-umezeală (ITU). De ce îl menționează mereu meteorologii
În România se vorbește frecvent despre Indicele Temperatură-Umezeală (ITU). Acesta combină temperatura aerului și umiditatea relativă pentru a estima cât de mare este stresul termic asupra organismului. Pragul critic este de 80 de unități.
Când ITU depășește această valoare, organismul începe să fie suprasolicitat, iar riscul de: insolație, deshidratare, epuizare termică, agravarea bolilor cardiovasculare, crește semnificativ.
De aceea, în perioadele cu Cod Portocaliu sau Cod Roșu, meteorologii spun aproape întotdeauna dacă ITU depășește pragul critic.
Umiditatea nu înseamnă că „plouă”
Mulți văd în aplicații valori precum 55%, 70% sau 80% și cred că acestea reprezintă șansele de ploaie. Acesta valori indică umiditatea relativă, care arată cât de încărcat este aerul cu vapori de apă.
- 20-30% înseamnă aer foarte uscat;
- 40-60% este considerată o valoare confortabilă;
- peste 70% aerul devine greu de suportat în timpul verii.
La temperaturi ridicate, o umiditate de 60-70% poate face ca organismul să simtă cu 3-5 grade Celsius mai mult decât temperatura reală.
Indicele UV, poate cea mai ignorată informație din aplicațiile meteo
Indicele UV măsoară intensitatea radiațiilor ultraviolete care ajung la sol. Nu are legătură directă cu temperatura.
Poți avea 26 de grade Celsius și un indice UV extrem sau 39 de grade Celsius și un indice UV ceva mai redus dacă cerul este acoperit.
Valorile sunt interpretate astfel:
- 0-2 – risc redus;
- 3-5 – risc moderat;
- 6-7 – risc ridicat;
- 8-10 – risc foarte ridicat;
- 11 și peste – risc extrem.
În zilele de vară, între orele 11.00 și 16.00, indicele UV ajunge frecvent la valori de 8-10 în sudul României. La asemenea valori, pielea poate suferi arsuri după numai 15-20 de minute de expunere directă la soare.
Vântul poate face diferența
În timpul verii, o adiere de 15-20 km/h poate reduce senzația de disconfort termic și favorizează evaporarea transpirației.
În schimb, în zilele fără vânt, căldura stagnează, iar temperatura resimțită crește. Iarna efectul este opus: vântul accentuează senzația de frig.
Presiunea atmosferică
Această valoare este urmărită mai ales de persoanele meteosensibile. În general, 760 milimetri coloană de mercur reprezintă presiunea medie. Scăderea presiunii anunță adesea apropierea unei zone cu vreme instabilă, iar creșterea presiunii este asociată, de regulă, cu vreme stabilă și senină.
Ce înseamnă „șanse de ploaie 70%”?
Mulți cred că o probabilitate de 70% înseamnă că va ploua 70% din timp sau pe 70% din suprafața localității. În realitate, procentul reprezintă probabilitatea ca în locul în care te afli să cadă precipitații măsurabile în intervalul prognozat.
Astfel:
- 20% înseamnă că sunt șanse mici să plouă;
- 50% înseamnă că există posibilități aproximativ egale să plouă sau să nu plouă;
- 80-90% indică o probabilitate foarte mare ca precipitațiile să apară.
Chiar și atunci când probabilitatea este de 90%, nu înseamnă că va ploua toată ziua. Poate fi vorba doar despre o aversă de câteva zeci de minute.
Ce înseamnă cei 5, 10 sau 30 de milimetri de ploaie?
Cantitatea de precipitații este exprimată în milimetri (mm). Un milimetru de precipitații înseamnă un litru de apă căzut pe fiecare metru pătrat de suprafață.
Astfel:
- 1 mm = 1 litru/mp;
- 10 mm = 10 litri/mp;
- 30 mm = 30 litri/mp;
- 50 mm și peste într-un timp scurt pot produce acumulări importante de apă și inundații locale.
Așadar, atunci când aplicația meteo indică o probabilitate de ploaie de 80% și o cantitate estimată de 20 mm, înseamnă că există șanse foarte mari să plouă, iar dacă precipitațiile se produc, este posibil să cadă aproximativ 20 de litri de apă pe fiecare metru pătrat.
În perioadele cu temperaturi extreme, precum cea traversată în aceste zile de Prahova, recomandăm oamenilor să urmărească nu doar temperatura afișată pe telefon, ci și temperatura resimțită, indicele UV și nivelul de umiditate.
