Observatorul Prahovean a participat la unul dintre cele mai importante evenimente dedicate împlinirii a 45 de ani de la primul zbor în spațiu al unui român. Vineri, 15 mai, trenul Leon a plecat de dimineață din gara București Băneasa, a trecut prin Ploiești Vest cu o scurtă oprire și a ajuns la Brașov. La bordul său s-au aflat 14 invitaţi, astronauți și experți aerospațiali de renume internațional, care au participat, alături de Dumitru Prunariu, la acest program aniversar.
Din articol
La 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul și, până în prezent, singurul român care a ajuns în spațiu, participând la misiunea Soiuz-40.
La bordul navelor spațiale cu o legătură de ceapă, o sticlă de coniac, pizza și biscuiți cu cremă de arțar
Trenul destănuirilor l-aș putea numi pe Leon, trenul privat, produs 100% în România. Toți astronauții și oamenii de știință alături de care am călătorit au povești fabuloase, spuse cu mult umor și nostalgie. De-a lungul timpului, fel de fel de mâncăruri și obiecte, din ce în ce mai ciudate, au ajuns în spațiu.
Dumitru Prunariu a dus în urmă cu 45 de ani, o legătură de ceapă verde la bordul stației spațiale Saliut 6. Soția comandantului principal de la bordul stației orbitale i-a dat dispoziție lui Ivan, doctorul, să trimită în spațiul cosmic o legătură de ceapă verde. Este practic un obicei rusesc, ceapa verde fiind considerată revigorantă pentru cosmonauți. Pe lângă ceapă, Dumitru Prunariu a mai dus și o sticluță de coniac Drobeta, de 200 ml.
Astronauta canadiană Julie Payette a servit colegii din tren cu vestiții biscuiți cu cremă de arțar Maple Cookies, pe care i-a dus într-una din misiunile NASA în spațiu. A avut astfel de pachete la ea în 2009. Ne-am amuzat povestind cum colegii săi astronauți i-au ronțăit pe ascuns pe toți. Nimeni nu a recunoscut acest lucru la întoarcerea pe Pământ.
Am întrebat-o pe Julie dacă este adevărat că gustul este adesea estompat în microgravitație. A mărturisit că acest lucru este subiectiv, ea nu simte asta. Mâncarea este delicioasă, chiar și la sute de kilometri altitudine.
Julie Payette a lucrat ca cercetător științific, înainte de a se alătura Agenției Spațiale Canadiene, în 1992, ca membru al Corpului canadian de astronauți. A efectuat două zboruri spațiale, STS-96 și STS-127. Ea a stat mai mult de 25 de zile în spațiu. A fost, de asemenea, controlor de zbor la Centrul de control al misiunii NASA din Houston și din 2000 până în 2007 a fost astronaut șef al CSA.
Astronautul italian Paolo Nespoli este renumit pentru faptul că a preparat o pizza, alături de colegii săi, într-una din misiunile sale pe Stația Spațială Internațională. El a spus în treacăt că îi este dor de o pizza ca acasă, în Italia. Drept urmare, la prima aprovizionare, i-au fost trimise toate cele necesare pentru a-și satisface poftele. Astronauții au profitat de lipsa gravitației, răsucind în spațiu blatul pe deget, ca niște pizzari profesioniști.
Astronautul italian a povestit cum a fost inspirat de misiunea americană Apollo 11 din 20 iulie 1969, când oamenii au pășit pentru prima dată pe Lună. Copil fiind, și-a spus că asta vrea să facă atunci când va fi mare. A dezvăluit că a aplicat pentru postul de astronaut de 3 ori, la distanțe de câte 4 ani, iar ultima încercare a fost cu noroc. Abia după vârsta de 40 de ani a fost selectat. El spune că „trebuie să îți urmezi visul, indiferent de impedimentele pe care le întâmpini”.
Friguroasă din fire, după ce a pornit aerul condiționat din tren, l-am întrebat curioasă pe Paolo Nespoli care este atmosfera dintr-o navă cosmică. Este frig, este cald acolo? Mi-a răspuns că este un mediu plăcut, o temperatură constantă.
De altfel, și Dumitru Prunariu a povestit recent că sunt undeva la 22 de grade.
Și astronautul Alper Gezeravci le-a vorbit cadeților de la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brasov despre cât de important este „să ai un obiectiv de rezervă în viață”. În cazul ratării celui principal, să ai o alternativă, o altă pistă pe care să te focusezi mai departe.
El este primul astronaut din Turcia, care a scris istorie în ianuarie 2024. Alper Gezeravci a călătorit în spațiu la bordul misiunii Axiom Mission 3. A fost a treia misiune spațială privată către Stația Spațială Internațională. S-au folosit de o rachetă Falcon 9 și o capsulă Crew Dragon, ambele dezvoltate de compania SpaceX a lui Elon Musk. Alper Gezeravci a fost selectat drept primul astronaut al Turciei, în urma unui proces național de selecție, la care au aplicat 36.000 de persoane. El este și pilot militar de F16.
Cea mai tânără dintre invitați este Jannicke Mikkelsen, astronaută norvegiană născută pe 8 iunie 1986. Ea le-a vorbit studenților de la Universitatea Transilvania, dar și cadeților de la Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, despre cât de importantă este disciplina în acest domeniu și despre faptul că în spațiu nu este loc de greșeală.
Ea este de asemenea director de imagine și regizoare de film, care a lucrat în domeniul cinematografiei cu realitate virtuală, al animației 3D și al tehnologiei.
Jannicke Mikkelsen a participat la misiunea Fram2, lansată de SpaceX în primăvara anului 2025. De altfel o premieră istorică în zborurile spațiale umane, fiind prima misiune care a survolat polii Pământului cu un echipaj uman la bord.
Din elita mondială a cosmosului, ajunsă zilele acestea la noi în țară, mai fac parte astronauții Claudie Haigneré, Jean-Pierre Haigneré, Ulrich Walter, Ivan Bella și Pedro Duque.
A fost o onoare să stăm la povești în tren și cu expertul în managementul inovării și ingineriei aerospațiale Florin Păun. Este românul care a studiat alături de actualul președinte al României, Nicușor Dan și Sergiu Moroianu. Florin Păun era olimpic la fizică, Nicușor Dan și Moroianu la matematică. După ce a terminat École Normale Supérieure din Paris, Nicușor Dan le-a spus colegilor că se întoarce în țară, pentru că România are nevoie de olimpici înapoi, pentru a reforma țara.
Florin Păun a fost timp de 14 ani director pentru inovare industrială al ONERA (echivalentul al NASA în Franța), companie aflată sub tutela armatei franceze. A dat NASA de Franța pe privat, unde se câștigă în medie mult mai bine. A contribuit, printre multe altele, la lansarea Clusterului de Competitivitate SAFE din Franța, în calitate de director de strategie și dezvoltare.
Are zece brevete. Este de asemenea antreprenor, profesor la școli europene de management și inovație, coach de start-up-uri Cluj IT Cluster, membru al Juriului Accelerator al Consiliului European de Inovare. Florin Păun este și Cavaler al Ordinului de Merit al Franței – în domeniul cercetării și inovării aerospațiale. Este expert și mentor European Innovation Council.
Traficul de groază de pe Valea Prahovei îl ține în loc pe Dumitru Prunariu
Dumitru Prunariu s-a născut la Brașov pe 27 septembrie 1952. Știind că tranzitează, în drumul său spre casă, Valea Prahovei, Observatorul Prahovean l-a întrebat ce părere are despre traficul de aici. Dumitru Prunariu ne-a răspuns că „Este de groază, ajungi să faci uneori și cinci ore. Este normal ca orice cetățean să fie extrem de deranjat să facă atâta timp între două localități, între care sunt doar 170 de km”.
Astronautul român ne-a mai dezvăluit că preferă să se deplaseze cu avionul în călătoriile sale, este cel mai rapid mijloc de transport. „Nu îmi place să pierd timpul pe drum. Aș lua racheta, dar…..” , a încheiat glumind cu noi, Dumitru Prunariu, primul și singurul român care a ajuns în spațiu.
Timbru aniversar si amfiteatru cu numele său la 45 de ani de la zborul lui Prunariu în spațiu
Cu ocazia împlinirii a 45 de ani de la primul zbor al unui român în spațiu, Romfilatelia și Poșta Română au introdus în circulație joi, 14 mai 2026, o nouă emisiune de mărci poștale, dedicată spațiului cosmic.
De asemenea, Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov a inaugura vineri, 15 mai, un amfiteatru care poartă numele lui Dumitru Prunariu.
Evenimentele aniversare continuă și în weekend, când delegația va vizita, sâmbătă, 16 mai, proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI), situat la Măgurele, lângă București și va vizita inaugurarea unei expoziții cosmice, dedicată aniversării, la Muzeul Militar Național.
Despre trenul Leon sau Trenul „astronauților” în 15 mai 2026
Evenimentul special din 15 mai a fost organizat de GRAMPET Group, cel mai mare grup feroviar privat și operator logistic din Europa Centrală și de Sud-Est. Grupul a omagiat astfel performanța românească în spațiu, printr-o călătorie specială.
Trenul Leon a fost mijlocul oficial de transport al invitaților evenimentului dedicat lui Dumitru Prunariu.
Trenul LEON a fost fabricat la Electroputere VFU Pașcani și este operat de RELOC Craiova. Este primul automotor DMU construit 100% în România, în ultimele opt decenii. Și este prezentat drept unul dintre cele mai puțin poluante trenuri de acest tip din țară.
Acesta este practic un simbol al revitalizării industriei feroviare românești. Certificat CE, conform standardelor europene, noul tren este eficient din punct de vedere al consumului. Reprezintă și o soluție flexibilă, care reduce emisiile de gaze cu efect de seră, putând funcționa cu combustibili nefosili, inclusiv HVO-100 (ulei vegetal hidrotratat).
Trenul botezat Leon atinge 120 de kilometri pe oră și a intrat în circulație în iunie 2025, pe rutele București- Brașov și București – Constanța. Garnitura poate circula pe rutele neelectrificate din țară, adică pe 62% din calea ferată. Totodată, aduce pe șine condițiile din vestul Europei.
