iccvv

Singurul Institut de Cercetare și dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație din România, care se află în localitatea prahoveană Valea Calugăreasca, a ajuns aproape o ruină din cauza lipsei de interes a autorităților centrale.

Inima acestei instituții, adică laboratorul de cercetare a fost mutat, iar în locul aparaturii de specialitate au apărut mormane de tencuială căzută și recipiente în care se strânge apa de la precipitații. Practic, fiecare ploaie produce un adevărat dezastru în clădire pentru că apa se infiltrează prin  tavanul deteriorat în pereți și în interiorul laboratoarelor.

Clădirea este plina de igrasie și mucegai, iar accesul personalului în incintă a fost interzis din cauza pericolului ca o bucată de tencuială să lovească pe cineva. Pereții au început și ei să se dărâme, s-a trecut de mult de la stadiul de fisură la cel de gaură în zid, iar încăperile în care în anii de dinainte de 1989 cercetătorii lucrau la proiecte unice în lume, sunt acum pustii.

Totul a ajuns așa din cauza lipsei banilor dar și a lipsei de interes a autorităților centrale.  Angajații, cei care au mai rămas, nu și-au mai primit salariile de câteva luni, iar specialiștii au început să-și caute de lucru în mediul privat. Ion Marin, directorul Institutului spune că este legat de mâini din cauza legilor care nu-i permit ca instituția pe care o conduce să funcționeze pe principiul unei societăți comerciale, iar, dacă Ministerul Agriculturii nu se implica, în cel mai scurt timp, ceea ce altădată era mândria țării se va transforma într-o amintire.

"Avem nevoie acum în jur de 600 de mii de lei pe an aport din partea statului aș spune, iar cu ceea ce producem noi din proiecte, din valorificarea produselor să putem funcționa în parametrii normali. Asta în condițiile în care clădirile Institutului ar fi reabilitate. De ce s-a ajuns aici? Din cauza dezinteresului statului prin instituțiile sale care n-au fost în stare ca timp de 27 de ani să ne finanțeze. Cred că nu e permis ca într-o țară a Uniunii Europene, după nouă ani de la integrare să fim în situația aceasta.

Nimeni nu ne-a dat nimic, toți aruncă vina pe trecut, pe fostul ministru. Legea?  A apărut legea 45  pe 2009 care era foarte bună.  Spunea că unitățile de cercetare trebuie să primească și subvenție de la bugetul de stat. Această inițiativă a fost blocată de Ministerul Agriculturii. În 2011 a apărut altă lege, Legea 72 care spunea că indiferent dacă unitățile agricole sunt sau nu reorganizate, să primească această subvenție, dar totul s-a blocat prin legea bugetului de stat, printr-un articolaș, finanțarea unităților de cercetare. E clar că nu se dorește ca toate  unitățile de cercetare agricolă să fie viabile", a declarat Ion Marin, directorul general al Institutului de Cercetare și dezvoltare pentru Viticultura și Vinificație de la Valea Călugărească.

Institutul este unicul de acest gen din țara, iar înainte de 89 dispunea de 450 de hectare de teren agricol, din care rezulta o producție bogată și un venit considerabil. Tot aici se plantau specii rare, care erau mai apoi supuse cercetării și experimentării pentru soiuri unice de vinuri. Astăzi, din bogăția anilor 80 n-a  mai rămas decât 90 de hectare de plantație cu viță de vie care produce undeva la 400 de tone de struguri, din ce în ce mai puține proiecte și bani doar să plătească dări la stat. Din fericire activitatea de cercetare în colaborare cu instituții de prestigiu din țară, dar și din străinătate și puținele exporturi de vin către zona asiatică mai aduce bani la Valea Călugărească.

Ion Marin spune că echipa ce 13 cercetători care au mai rămas la Institut a reușit să reia activitatea de cercetare care are în derulare în prezent nu mai puțin de șase proiecte, printre care se află crearea materialului săditor din soiurile și clonele realizate de institute.

În prezent, de la Valea Călugărească pleacă peste granițe mici cantități de vin îmbuteliat, către Anglia și Irak, în partea creștină, iar de curând Institutul a câștigat un nou client important, China. De altfel, din 2014 a fost singurul export al României în acest domeniu. Pe lângă acestea, vânzările către micii en-gross-iști din țara, asigură un procent de 35% din veniturile anuale ale instituției. Chiar și așa birocrația stufoasă și legi făcute poate doar ca să pună bețe în roate instituțiilor de cercetare  vor duce cu siguranță către dispariția unicului Institut de Cercetare Viticolă din România, dacă nimeni nu se implică.

cercetare viticola