Ancheta în cazul incendiului de vineri seară, din clubul bucureştean Colectiv, soldat cu 27 de morţi şi aproape 200 de răniţi, a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care “pedeapsa este foarte mare”.
Procurorii au ridicat, sâmbătă, probe pentru a determina împrejurările în care s-a produs incendiul de la Colectiv, au examinat şi identificat trupurile neînsufleţite ale victimelor şi au verificat care sunt victimele spitalizate, stabilind care pot fi audiate, arată un comunicat al Parchetului.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) arată că sâmbătă s-a efectuat prima parte a cercetării la faţa locului de către o echipă constituită din reprezentanţi ai PICCJ – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Omoruri, Inspectoratul General al Poliţiei Române – Direcţia de Investigaţii Criminale, Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Serviciul Criminalistic din cadrul DGPMB, alături de specialişti din cadrul Institutului Naţional de Expertiză Criminalistică şi Insemex Petroşani.
Un singur stingător din trei a fost folosit
Experții au ridicat mai multe probe de la Club Colectiv. Prima concluzie este că un singur stingător de incendii a fost folosit, prea puțin pentru stoparea flăcărilor care au curpins localul. Nu a fost singura problemă a clubului.
Directorul Insemex Petroşani, George Găman, a făcut precizări pentru Mediafax în privinţa extinctoarelor găsite în interiorul clubului Colectiv, spunând că alte două extinctoare au fost descoperite, în afara celui folosit, despre care a vorbit în declaraţia iniţială.
”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a spus Găman.
“Am recomandat variante ignifuge, dar s-a ales o variantă ieftină”
Despre cum s-au antifonat pereţii clubului Colectiv, dar şi despre materialele care s-au folosit la construcţia acestora, a relatat administratorul firmei care s-a ocupat de antifonare.
“S-au folosit cele mai ieftine materiale”, spune Ştefan Şuto, la Realitatea TV. “Noi am recomandat ca la toți clienții mai multe materiale și s-a ales varianta cea mai ieftină. S-a recomandat de la variante ignifugate până la burete cofrag. S-a ales o variantă și mai ieftină, buretele plan. Cel pus pe stâlpi nu știu cine l-a pus acolo și de ce l-a pus – cel piramdal, pe care îl vedeți în toate pozele”, a afirmat Şuto.
“Buretele ăsta există în toate studiourile din România, dar nu am văzut pe nimeni să folosească efecte pirotehnice într-o încăpere unde există material inflamabil. Din păcate, patronii aleg ce e mai ieftin”, a mai spus Ştefan Șuto.
Oficialul firmei a mai spus că buretele nu arde foarte repede și a subliniat că patronii au spălat la un moment dat materialul. El a mai spus că un perete fals de lemn a fost aplicat de patroni pe tavan.
Mărturiile celor aflați la fața locului în momentul incendiului spun că acesta a izbucnit după ce buretele de pe un stâlp s-a aprins de la artificiile folosite în timpul concertului. Focul s-a extins apoi repede spre tavan.
sursa: romaniacurata.ro
