Mihai Apostolache, lector univ.dr. la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, specialist în drept public, demontează argumentele utilizate de consilierii locali şi judeţeni traseişti pentru a-şi păstra mandatul.

Mihai Apostolache susţine că aleşii locali care au părăsit partidul care i-a propus în alegeri şi au devenit membri ai altor formaţiuni politice sau au ales statutul de independent au încălcat, prin comportamentul lor, mai multe decizii ale Curţii Constituţionale a României. Chiar dacă în alegerilor locale din anul 2012 majoritatea dintre consilierii locali şi judeţeni migratori au candidat pe lista unei alianţe politice, fiecare ales local sau supleant era membru al unui partid politic, nu al alianţei politice aşa cum cere şi art. 31 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice care statutează că “în cazul în care alianţa politică se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid politic membru al alianţei”. Aşa fiind, atâta timp cât nu mai au calitatea de membru al partidului pe lista căruia au fost aleşi în alegerile locale din anul 2012, nu mai pot deţine  nici calitatea de consilieri judeţeni deoarece pierderea calităţii de membru al partidului pe lista căruia a fost ales conduce la încetarea mandatului de consilier judeţean.

Atât la  momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2014, act normativ în baza căruia consilierii amintiţi au optat pentru un alt partid decât partidul pe lista căruia au fost aleşi sau pentru statutul de independent, pe durata perioadei cât aceasta a fost în vigoare, dar şi în prezent au existat şi există în ordinea de drept mai multe decizii ale Curţii Constituţionale care prevăd în mod expres faptul că încetarea mandatului alesului local ca urmare a pierderii calităţii de membru al partidului pe a cărui listă a fost ales este o consecinţă a dispoziţiilor art. 8 alin.2 din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, iar cetăţenii care participă la vot acordă votul lor unei persoane, pentru a îndeplini o funcţie publică la nivelul administraţiei locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia fac parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean. Ori, susţine Curtea Constituţională, de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe lista căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi ligitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Drept urmare, nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţie (Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 1167 din 11 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 3 ianuarie 2008). De asemenea, în Decizia nr. 280 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013, instanţa de contencios constituţional a statuat că “păstrarea calităţii de consilier local sau judeţean în ipoteza în care acesta nu mai aparţine partidului pe lista căruia a fost iniţial ales ar echivala cu convertirea respectivului mandat într-un mandat de independent sau aparţinând, eventual, altui partid politic în care consilierul s-a înscris ulterior. Or, în condiţiile actualului sistem electoral ce prevede scrutinul pe listă pentru alegerea consilierilor locali şi judeţeni, această ipoteză nu poate fi acceptată, deoarece mandatul în exerciţiu, astfel continuat, nu mai corespunde voinţei iniţiale a electoratului, care a acordat votul său unui candidat în considerarea partidului pe care, la acel moment, acesta îl reprezenta”.

Alegătorii au acordat votul lor listei de candidaţi a partidului sau alianţei politice formată din două sau mai multe partide care au propus candidaţi pe acea listă, fapt care a condus la o anumită configuraţie politică a consiliului local sau judeţean reflectată prin numărul de mandate obţinute. Ori, schimbarea configuraţiei politice rezultată din votul cetăţenilor este în total dezacord cu normele constituţionale şi legale şi cu exigenţele regimului democratic care are ca fundament voinţa cetăţenilor exprimată prin vot universal, direct, secret şi liber exprimat.  A nu ţine cont de faptul că alegătorii au avut o anumită opţiune la alegerile locale conduce la suprimarea unei garanţii a dreptului de vot, şi anume respectarea rezultatului votului liber exprimat.

Având în vedere considerentele Deciziilor Curţii Constituţionale invocate care sunt obligatorii împreună cu dispozitivul deciziilor (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995; art. 147 alin.4 din Constituţie) pentru toate subiectele de drept atât individuale, cât şi colective (Decizia Curţii Constituţionale nr. 1018 din 19 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010), autorităţile deliberative locale şi judeţene trebuie să iniţieze procedura de încetare de drept a mandatului consilierilor judeţeni care au părăsit partidul pe lista căruia au fost aleşi la alegerile locale din iunie 2012 în vederea restabilirii ordinii de drept şi a configuraţiei politice rezultată din alegeri şi a fi în acord cu art. 1 alin. 5 din Constituţie care prevede că “în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, dar şi cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 4 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 23 februarie 2011 care prevede că niciun instrument juridic prevăzut de Constituţie (în cazul de faţă, decizia Curţii Constituţionale) nu poate fi lipsit de eficienţă, golirea lui de conţinut determinând caracterul iluzoriu şi, implicit, încălcarea principiului constituţional al statului de drept.

Dacă autorităţile locale şi judeţene refuză să constate încetarea de drept a mandatului consilierilor locali şi judeţeni care au părăsit partidul pe lista căruia au fost aleşi, partidele care i-au propus în alegeri se pot adresa instanţei de contencios administrativ solicitând instanţei să oblige autoritatea deliberativă locală sau judeţeană să adopte hotărâri de încetare a mandatului consilierilor şi să vacanteze posturile respective.

Notă: Nu sunt de acord cu cei care susţin teza potrivit căreia aleşii locali îşi pierd automat mandatul ca urmare a declarării neconstituţionalităţii ordonanţei deoarece la momentul depunerii opţiunii de către aleşii locali migratori, actul normativ în baza căruia au optat pentru un alt partid decât partidul care i-a propus în alegeri se bucura de prezumţia de constituţionalitate.