Perioada postului este cea mai profitabilă în ceea ce priveşte vânzările de peşte, spun reprezentanţii patronatelor din industria cărnii. Chiar şi aşa, românii consumă de două ori mai puţin peşte decât în comunism şi sunt pe ultimul loc în UE la acest capitol. Preţul crescut al alimentului, în condiţiile în care aproape 90% din peştele vândut în România este din import, reprezintă principalul motiv pentru care alimentul nu este cea mai vândută carne nici măcar în perioada postului.

Un român mănâncă de două ori mai puţin peşte decât mânca în perioada Comunismului, adică, în medie, 4,2 kilograme de peşte şi produse din peşte, pe an, potrivit statisticilor, România clasându-se astfel pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte consumul de peşte pe cap de locuitor.

”Nicio masă fără peşte a devenit pentru majoritatea românilor un lux. În ultimii 25 de ani, românii nu şi-au modificat preferinţele culinare. Ar mânca la fel de mult peşte dacă nu ar fi aşa de scump. În România, în proporţie de 85-90% din peştele care se găseşte în magazine este de import, iar acest lucru influenţează foarte mult preţul alimentului”, a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.  

Acesta a explicat că, în ultimii ani, s-a observat o uşoară creştere a vânzărilor la carnea de peşte, deoarece românii acordă mai multă atenţie dietei pe care o urmează.

”Creşterea nu este una spectaculoasă, având în vedere veniturile scăzute pe care le au românii. Nu poţi să îţi permiţi să mănânci de trei ori pe săptămână peşte aşa cum îţi recomandă nutriţionistul, având în vedere că 80% dintre familiile de români, care au şi doi copii, rămân cu 1.200 – 1.300 de lei după ce îşi plătesc toate facturile. Ca să cumpere un crap sau un somn întreg trebuie să investeşti numai în carnea de peşte în jur de 100 de lei. Pe lângă asta trebuie să mai cumperi şi altceva pe post de aperitiv, iar astfel costurile pot ajunge chiar şi până la 200 de lei. Din banii ăştia, unele familii supravieţuiesc chiar şi o săptămână”, a mai spus Frumosu.  

Cum verifici dacă peştele este proaspăt

Perioada postului este cea mai profitabilă în ceea ce priveşte vânzările de peşte, spun reprezentanţii patronatelor din industria cărnii. Cu toate acestea, carnea de peşte nu este cea mai "populară". ”Preţul unui kilogram de peşte poate fi chiar şi de două ori mai mare decât cel al cărnii de pui sau de porc. Un kilogram de somon costă în jur de 50 de lei, în timp ce un kilogram de piept de pui costă 20, iar kilogramul de pulpă de porc costă 18 lei”, a punctat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.  

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANP) recomandă să fim precauţi atunci când cumpărăm peşte, deoarece acest aliment este uşor perisabil şi depozitat în locuri neadecvate deoarece poate deveni chiar periculos pentru organism. Peştele proaspăt trebuie întotdeauna păstrat şi expus la comercializare în vase cu gheaţă, parţial acoperit de aceasta.

ANPC oferă sfaturi şi în ceea ce priveşte felul în care putem depista singuri, fără a apela la un laborator de analize, dacă peştele este sau nu bun pentru a fi mâncat. Astfel, un peşte proaspăt are ochii limpezi, curaţi şi bombaţi, nu adânciţi în orbite. Solzii se desprind uşor de pe el, iar gura este închisă. În cazul în care găsiţi la pescării peşte acoperit cu mucus urât mirositor sau branhii sunt de culoare cenuşie sau brună, evitaţi să cumpăraţi alimentul din acel acel loc, deoarece este alterat şi poate reprezenta un pericol pentru sănătate. Totodată, la peştele alterat spinarea este moale, iar atunci când o apeşi cu degetul urma nu dispare.

Nutriţioniştii ne recomandă să optăm pentru peştele proaspăt, în detrimentul celui congelat, deoarece aşa putem controla mai bine calitatea produsului. ”Peştele este alimentul perfect, din punct de vedere nutriţional, dar mare atenţie la prospeţimea lui. Toxiinfecţiile alimentare apărute în cazul în care mâncăm peşte alterat sunt atât de grave încât putem ajunge la urgenţă”, a declarat pentru gândul biologul Livia Nena.

Aceasta a vorbit şi despre beneficiile pe care acest aliment le aduce organismului. ”Are un aport caloric mic, iar marele avantaj al acestui aliment este grăsimea pe care o are. Omega 3 şi Omega 6 sunt nutrienţi recunoscuţi pentru beneficiile pe care le au asupra inimii, asupra sistemului nervor central şi periferic, îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi poate preveni guta”, a menţionat Nena.

Specialista recomandă peştele în special persoanelor care suferă de boli cardiovasculare, care au probleme cu ficatul şi rinichii. ”Peştele ajută chiar şi la prevenirea bolilor reumatice, deoarece alimentul contribuie la sinteza lichidului sinovial, lichid secretat de membranele situate în cavitatea articulaţiilor cu scopul de a înlesni alunecarea oaselor unele peste altele”, a mai precizat Livia Nena.

Nutriţionista spune că atunci când cumpărăm un peşte trebuie să ştim cu exactitate ţara de provenienţă, dacă peştele este de acvacultură sau pescuit. ”Mercurul din peşte nu este un mit. Mare atenţie la locul de unde provine alimentul. Este indicat să evităm peştele care provine din ape în care au avut loc accidente petroliere sau chiar nucleare. Peştele se află la baza lanţului trofic şi se hrăneşte cu ceea ce găseşte în apă, inclusiv toxine”, a mai spus Nena.

Aproape 90% din peştele de pe piaţă este importat

Românii consumă chiar şi cu zeci de kilograme peşte mai puţin decât alţi europeni. Principalele oraşe în care se consumă peşte în România sunt Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa şi Braşov.

Dacă un român abia dacă mănâncă într-un an puţin peste 4 kilograme de peşte, un spaniol consumă 42 de kilograme de carne de peşte în aceeaşi perioadă, în timp ce un francez mănâncă 35 de kilograme şi un belgian 25 de kilograme de peşte. Islandezii sunt, însă, campioni la acest capitol. Ei consumă anual circa 90 de kilograme de peşte.

Aproape 90% din peştele care ajunge pe piaţa locală provine din import, susţin reprezentanţii Asociaţiei Procesatorilor, Importatorilor, Distribuitorilor şi Comercianţilor de Peşte din România Ro-Fish.

"Doar 13% din necesarul intern provine din România şi 87% din import, iar ca să putem să existăm trebuie susţinut domeniul pescăresc pentru că moare", a declarat recent Marian Cuzdrioreanu, preşedintele Ro-Fish.

"Cele mai căutate specii de peşte sunt, dintre speciile marine – macroul, heringul, sprotul şi codul – iar dintre speciile de apa dulce, păstrăvul, crapul, carasul şi şalăul. Din categoria preparatelor din peşte se constată o preferinţă crescută pentru salate de icre, marinate şi peşte afumat. Se mai caută peştele viu sau prelucrat în diverse forme – fileuri, rondele, trunchi etc.", a declarat şi Cătălin Platon, director executiv al  Asociaţiei Naţionale a Producătorilor din Pescărie "Romfish", potrivit Mediafax.

Ce peşte găsim în pepiniere şi în crescătorii

În jur de 10.000 de tone de peşte sunt obţinute într-un an din acvacultură. Cele mai întâlnite specii sunt ciprinidele asiatice (precum amurul, novacul, sângerul au scoicarul) şi crapul românesc. În pepiniere şi crescătorii găsim însă şi păstrăv, şalău, ştiucă, biban, somn şi sturioni.

În total, 95.229 de hectare sunt utilizate pentru acvacultură, dintre care aproape 8.200 de hectare pentru pepiniere, iar restul pentru crescătorii, potrivit celor mai recente date ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA).

"În cadrul sectorului de acvacultură predominantă este activitatea de piscicultură în ape dulci, în timp ce cultivarea altor organisme acvatice de apă dulce (raci, scoici, plante acvatice) sau de apă marină este practic inexistentă", se explică în "Strategia Naţională a Sectorului Pescăresc 2014-2020".

Aproape 4.000 de români lucrează pentru firme care îşi desfăşoară activitatea în domeniul acvaculturii.

Citeşte continuarea pe gandul.info