Bucăţi de brânză, descoperite în zona gâtului şi pieptului unor mumii din China, au fost datate ca având o vechime de 3.600 de ani, devenind astfel cele mai vechi fragmente din acest aliment păstrate până în prezent, informează dailymail.co.uk.

Brânza datează din anul 1615 î.e.n. şi a fost îngropată odată cu trupurile oamenilor din Epoca de Bronz, care au fost descoperiţi, în stare mumificată, în deşertul Taklamakan, situat în China.

Deşi mumiile au fost aduse la lumină în anii 1930, oamenii de ştiinţă au reuşit abia acum să analizeze proteinele şi grăsimile din bulgării de brânză, pentru a ajunge la concluzia că au o vechime de 3.600 de ani.

Chimiştii de la Institutul Max Planck de biologie moleculară şi genetică au descoperit că brânza este o varietate fără lactoză, preparată printr-o metodă extrem de rapidă, şi că este un indiciu al civilizaţiei bazate pe creşterea animalelor din Epoca Bronzului, în Asia.

Procedeul de preparare consta din amestecarea laptelui cu un amestec de bacterii şi drojdie, asemănător cu tehnica folosită pentru prepararea chefirului, şi semăna destul de mult cu brânza proaspătă din zilele noastre.
"Nu numai că am identificat produsul drept cea mai veche brânză cunoscută până acum, dar avem şi dovada directă a tehnicii de preparare", a declarat chimistul Andrej Shevchenko, coordonatorul studiului, pentru USA Today, adăugând că procedeul era folosit de oamenii simpli.

Brânza s-a păstrat datorită condiţiilor neobişnuite dintr-o necropola din deşertul Taklamakan din nord-vestul Chinei, unde au fost descoperite mumiile.

Acestea se aflau pe dunele de nisip, situate în apropierea unui fluviu, îngropate sub bărci mari de lemn, şi erau înfăşurate atât de strâns în piei de bovine, încât trupurile se aflau practic în condiţii de vid.

Din cauza aerului uscat din deşert şi a solului sărat, mumiile s-au conservat în perfectă stare, cu părul de un castaniu-deschis, cu pălăriile de postav pe cap, îmbrăcate cu pelerine de lână şi încălţate în cizme din piele.
Se presupune că bucăţile de brânză au fost puse pe pieptul şi gâtul mumiilor pentru viaţa de apoi, aşa cum în alte civilizaţii, morţii erau îngropaţi cu pâine şi vin.

Studiul cercetătorilor germani va fi publicat în revista Journal of Archaeological Science.

sursa: realitatea.net