Există opinia asta formată în mentalul colectiv că dacă intri în politica ești un nasol, te murdărești, iar politica e un fel de Dark Force cu care nu-i bine să te asociezi în cazul în care te consideri un om decent, onest, cu principii și ce alte virtuți mai regăsim prin romanele lui Alexandre Dumas.

E posibil să fie așa în proporție de 99,99%, că-n reclamele la dezinfectanți. Însă, rămâne, totuși, un procent mic, minuscul pe care politica nu-l poate murdări total.

Ok, o să spuneți că persoanele care fac parte din acel procent n-or să aibă niciodată loc să ajungă într-o poziție decizională sau c-or să fie date afară cu-n șut în dos dacă nu ascultă de cei din ierarhia superioară. În istoria omenirii, de cele mai multe ori, nu gloata a schimbat soarta, c-am făcut și rimă, ci o mână de oameni condusă de un nene care a vrut ca cei din jurul său să mănânce ceva un pic mai gustos decât terciul de ovăz asezonat cu aromă de sclavagism. Mă rog, acum cică-i considerat benefic pentru organism terciul de ovăz.

Deși, România devine ușor, ușor una dintre puterile economice importante din sud-estul Europei, PIB-ul anului 2022 fiind mai mare ca al Greciei sau Ungariei, treaba asta nu prea se simte în buzunarul românului, iar în infrastructura românească e aproape invizibilă. Știu că există șobolani și în Paris, dar pentru cineva care parcurge aproape 6 ore de la București la Cluj, un drum de vreo 450 km, șobolanii ar fi ultima sa problemă.

Despre Valea Prahovei ce să mai zic, toți am rămas blocați în anul 1898, în vremea inginerului Nestor Urechea. Una dintre problemele pe care le consider majore în dezvoltarea țării este că România este condusă de 2 generații diferite.

Sunt cei care și-au trăit tinerețea în vremea comunismului și cei care erau prin clasa a treia când s-a schimbat regimul. Cei din prima categorie au fost învățați să se descurce pentru a avea o viață relativ „normală”, normală pentru vremurile pe care le trăiau, iar asta implica niște acțiuni bizare cum ar fi: să mai sară 2 – 3 oameni la coadă la pâine, tacâmuri, ulei, portocale sau ciocolată chinezească, să cumpere benzină pe șustache la pungă, să facă un barter cu niscaiva bomboane fondante la schimb cu o oră de pregătire la matematica pentru copil s.a.m.d.

E firesc ca ei să continue practicile astea, nu pentru că sunt niște demoni malefici, care vor să țină poporul sub control, ci pentru că așa au fost învățați, nu-i poți schimba niciodată, atât pot.

Există și generația nouă de politicieni, care consideră că tot ce reprezintă politica ultimilor 30 de ani e o memă proastă, creata de-un boomer de 60 de ani, care-i un nasol încuiat și care vrea să-și retrăiască tinerețile sărăcind populația.

Cei din generația mai tânără, venind din zona ONG-urilor sau a corporațiilor, nu prea stiu cum funcționează administrația. Una e să-i spui lui Costin, Senior Accountant, „bă, du-te și cumpără 5 pixuri și 3 topuri de hârtie pentru imprimantă, să-mi aduci bonul că-l scad eu” și alta e să trebuiască să întocmești un referat pe care să-l aprobe cel puțin 3 direcții diferite pentru niște amărâte de pixuri. Iar când se dau cu capul de hârțogăraia din sectorul public nu știu cum să mai inventeze niște piste de trotinete să pară că nu sunt complet inutili.

Sunt convins că problemele astea birocratice și multe altele fac parte din rutina zilnică a tinerilor și, totodată, afectează direct viața acestora. Poate unul și-a luat recent permisul de conducere și-ar vrea să ajungă cu iubita la munte într-un timp rezonabil, cât să se întoarcă în aceeași zi, să nu afle părinții c-a fost și el băiat și-a dat o raită pe la Sinaia cu Loganul lui taică-su.

Da’ n-are cum, că el primește mașina doar în weekend și-n weekend mai bine spargi o sămânță la Sala Sporturilor decât să pleci la munte cu iubita. “Da’ stai, dragă, avem munte aproape, la Sala Sporturilor, sunt și brazi.”

Sau poate unul vrea să-și conducă liniștit motocicleta fară să-i fie teamă c-o să-l dea peste cap una dintre nenumăratele gropi din asfalt sau că o să-l arunce în șanț un Gigel cu un cazan din 2005, care Gigel vrea el s-arate ce mașini bune se făceau pe vremuri. Dar frica rămâne, pentru că în Romania avem niste glume de amenzi, iar faptul că nu se accepta probele video din cauza că, vezi, Doamne, ar putea fi trucate, o să ne mențină multă vreme pe primul loc la decese în accidente rutiere din UE. Poate unii vor sprijin financiar pentru terminarea studiilor sau pentru începerea unei afaceri și ei știu ce-ar trebui să facă cei de la putere pentru că ei să aibă o dezvoltare profesionala buna sau cum ar trebui s-arate legislația care să le permită să poată s-atragă mai ușor fonduri europene s.a.m.d.

Băi, sunt sigur că unii se gândesc c-ar vrea să schimbe toate tâmpeniile astea învechite și inutile ce încă există în Romania, cu siguranță, unii au calitățile de lideri mișto și abilitățile necesare pentru a intra în zona politicului, plus ceva școala serioasă, dar, aud în jurul lor “Ce, bă, crezi c-o să faci tu ceva? N-ai cu cine, n-or să te lase ăia. Ăla-i partid de hoți, celalalt e partid de proști, stai cuminte aici, termină tabelele alea în Excel și lasă prostiile!”.

Într-adevăr, e posibil să n-aibă șanse, dar exista și o mică oportunitate de-a ajunge în top.