Fie că ne place sau nu, suntem singurele ființe de pe planetă care și-au creat propriul sistem prin care să își conștientizeze îmbătrânirea. Am inventat conceptul de timp și apoi am învățat să îl măsurăm. Odată cu ideea de timp am inventat și instrumentele pentru măsurarea acestuia și aproape simultan a luat naștere noul stăpân al omenirii: “mâine”.
Atât de obsedați de “mâine” deveniseră oamenii încă din vechime, încât civilizațiile ancestrale au dezvoltat așa de bine instrumentele de măsurare ale timpului că întocmirea unora dintre cele mai precise calendare îi fascinează până și astăzi pe oamenii de știință prin precizia realizării lor.
Încă din zorii civilizației, omul s-a aflat sub dictatura lui “mâine” și odata cu apariția acestuia, imaginația omului a căpătat noi dimensiuni. Gândiți-vă numai ce s-ar fi întâmplat dacă și alte ființe ar fi dezvoltat această capacitate? Imaginați-vă că animalul de companie pe care îl dețineți ar avea capacitatea să se gândească în mod conștient la ziua de mâine și chiar să-și facă un program pentru aceasta. Și cum ar fi dacă acel program nu ar fi în totală sincronicitate cu al dumneavoastră ?…ce învălmășeală ar fi în viețile noastre, ce haos ?! 😊 Sau ce-ar fi dacă lupii din păduri și-ar programa activitățile cinegetice consultând în prealabil calendarul diurn al căprioarelor ? Doar veverițele ar fi ceva mai câștigate prin programarea viitoarelor diete hibernale alcătuite din alune și nuci, în funcție de depozitele acumulate încă de anul trecut; un fel de acțiuni de bursă de tip “futures”…însă mai pe faună 😊
Dar lăsând gluma la o parte, nouă oamenilor chiar ne place să facem previziuni, să anticipăm viitoare acțiuni și activități, agendele noastre sunt pline cu viitoare ședinte, viitoare întâlniri, viitoare vizite, viitoare vacanțe, etc. Atunci când primului homo sapiens i-a străfulgerat în minte ideea că deîndată ce va apărea din nou pe cer acel glob galben care aduce lumina, a realizat că totul se va transforma într-un nou “acum”. Ei bine, atunci el a început să își facă planuri; cel mai probabil, de vânătoare. Așa că și-a ascuțit sulița din silex și și-a pus în desagă merinde pentru drum. Din acel moment, umanitatea a devenit pentru totdeauna sclava lui “mâine”.
Nimic și nimeni nu a scăpat de dominatorul “mâine”, nici măcar marile religii ale lumii sau marile imperii, ori personajele istorice importante care au trăit cândva pe acest pământ. Știm în ce veac a trăit împăratul Hadrian al Imperiului Roman; cunoaștem cu precizie cât și când au trait Michelangelo sau Iancu de Hunedoara.
Încă din primul moment al expansiunii marilor imperii a apărut de fapt marea globalizare și poate tot începând de atunci s-au perpetuat și unele anomalii. Acestea duc uneori la confuzii și discrepanțe care ar putea isca chiar conflicte inimaginabile dacă nu ar fi privite cu condescendență. De exemplu dacă un ateu răutăcios ar spune despre Iisus că “…nu a fost decât un simplu personaj istoric, total neimportant și nemarcant în vreun fel pentru istoria omeniri…”, îl poți contracara cu doua întrebări prin care să-i demontezi enunțul.
Prima întrebare: “În ce an suntem noi, toți locuitorii planetei, de la Poli și până la Antipozi ?”
După răspunsul previzibil, urmează și a doua întrebare: “2021 de ani…de când ?” 😊
Uneori, viitorul pe care ni-l imaginăm noi nu este deloc același cu ceea ce se va fi întâmplat de fapt în realitate. De exemplu, copiii anilor 1980 își imaginau cu preponderență anii 2000 ca fiind anii cuceririi indubitabile a spațiului intergalactic, al călătoriilor cotidiene cu vehicule aeriene personale…iar în rest, porumbei albi, pace și prietenie între popoare.
Ei bine n-a fost să se întâmple chiar așa; se pare ca am fost mult mai telurici. Și chiar dacă la vremea respectivă unii dintre noi purtau la mână cu trufie fascinatele ceasuri cu 7 melodii tot nu cred că ne-am fi imaginat vreodată că vor evolua într-atât după nici 40 de ani încât ele să devină instrumente cu care să putem achita legătura de pătrunjel cumpărată din piață. Sau că televizoarele vor deveni atât de inteligente încât să poți urmari la ele evenimente importante, în viitor..…Ca de exemplu să vizionezi meciurile Campionatului European de Fotbal 2020…în timp real, în 2021 😊
Sigur, uneori anticiparea viitorului nu ne este de niciun folos, cum s-a întâmplat de exemplu în 2019 cănd s-au năruit toate planurile omenirii pentru anul 2020. Oricât de multe variante de tip B, C, și D am fi previzionat pentru planurile noastre inițiale, absolut toate ne-au fost date peste cap de un virus minuscul; care pe deasupra nici măcar nu e viu. Deci nu-l putem bănui de inteligență sau cu atât mai puțin, de conștientizarea lui “mâine”.
Așadar: ieri, azi, mâine…trei concepte care în vremuri imemoriale nici nu existau. Se presupune că nici frica nu exista pe atunci. Logicienii spun că frica nu este altceva decât proiectarea în “viitor” a repercursiunilor unei actiuni pe care o anticipăm noi înșine ca fiind negativă și care ar urma să ni se întâmple. Așadar, neexistând până atunci conceptul de viitor, putem presupune că până când omul nu l-a cunoscut pe “mâine”, nu a cunoscut nici frica.
Oare le era mai bine oamenilor de atunci neavând nici prea multe așteptări, nici prea multe speranțe dar nici prea multe prognoze inutile despre ce le-ar putea rezerva acel “mâine” ? Pentru ei nu exista decât un implacabil “acum”. În societatea de astăzi însă, aceasta nu ar fi altceva decât un soi de ignoranță amorală.
Ei, dar uite cum s-a mai încheiat o zi și ar cam fi momentul să îmi consult agenda pentru mâine. Nu știu ce fel de zi va fi, nici cât din ceea ce îmi planific să îndeplinesc voi reuși să duc la bun sfârșit. Tot ceea ce știu cu certitudine este că doar pentru simplul fapt că mă gândesc la asta, cineva acolo sus râde cu poftă…
