Odată cu topirea zăpezii, pe numeroase sectoare de drum național apar gropi, fisuri și tasări locale. Fenomenul nu este unul nou și, potrivit explicațiilor transmise de Administrația Națională a Drumurilor (AND), are legătură directă cu condițiile meteo severe din sezonul rece.
Din articol
Înghețul și dezghețul, principalii „vinovați”
Specialiștii AND arată că iarna aceasta a fost marcată de cicluri repetate de îngheț-dezgheț, ploi abundente și variații semnificative de temperatură.
Apa provenită din precipitații sau din topirea zăpezii se infiltrează în structura rutieră prin microfisuri sau prin zonele unde asfaltul este deja uzat. În momentul în care temperaturile scad sub zero grade, apa acumulată îngheață și își mărește volumul, exercitând presiune asupra stratului asfaltic.
”La dezgheț, materialul slăbit cedează, iar sub acțiunea traficului – în special a vehiculelor grele – apar gropi și alte degradări vizibile la suprafață” se arată în explicația postată pe pagina de Facebook a AND.
Îmbătrânirea asfaltului, o problemă structurală
Un alt factor important este îmbătrânirea îmbrăcămintei asfaltice. În timp, asfaltul își pierde elasticitatea, devine mai rigid și mai predispus la fisurare. Astfel, orice infiltrație de apă accelerează procesul de degradare.
Zonele cu trafic intens sau cele unde întreținerea nu a fost realizată la timp sunt cele mai vulnerabile.
De ce par mai multe gropi primăvara?
Degradările se acumulează pe parcursul iernii, însă devin vizibile în special la finalul sezonului rece, când zăpada se topește și carosabilul rămâne descoperit. În plus, diferențele mari de temperatură dintre noapte și zi favorizează apariția rapidă a noilor fisuri.
Reprezentanții Administrației Naționale a Drumurilor precizează că intervențiile de reparații se fac în funcție de condițiile meteo, deoarece asfaltarea sau plombarea eficientă necesită temperaturi pozitive și carosabil uscat.
La Ploiești se așteaptă primăvara pentru plombarea gropilor
După una dintre cele mai bogate ierni în precipitații, Ploieștiul arată ca după bombardament. Pe majoritatea străzilor au apărut gropi, unele atât de mari încât pun în pericol siguranța traficului rutier.
Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, a anunțat că plombarea gropilor va începe la 1 martie, odată cu încălzirea vremii.
Detalii aici: Lista străzilor din Ploiești unde vor fi astupate gropile din 1 martie
Între timp, puteți raporta gropile din Ploiești și nu numai pe harta interactivă lansată de Observatorul Prahovean AICI
Sa puna material de calitate in asfalt si sa numai folosească atata sare in vestul se folosește altceva mai scump dar care nu afectează,
Cel mai tare ma enerveaza cand suntem luati de prosti… Stim foarte bine CUM se formeaza gropile, ceea ce nu intelegem (iar domnii se fac ca nu inteleg despre ce e vorba) este DE CE apar, in conditiile in care platim pentru lucrari care, teoretic, sa nu permita aparitia lor. Adica, facute cu materiale conforme cu acel biet caiet de sarcini si cerinte tehnice, pentru care SI PLATIM. In schimb, ne alegem cu lucrari facute cu lopata, materiale proaste, manopera de cea mai slaba calitate. Despre asta este vorba, nu despre CUM apar gropile. Putem accepta asemenea explicatii daca am trai in Egipt sa zicem, si dupa o ninsoare apar gropi – e normal, nu ne asteptam la asa ceva, dar nu suntem in Egipt.
Teoria este conformă. M-a lămurit.
Ce nu pot înțelege este că de ce în „scumpa” noastră țară România, apar mult mai multe gropi comparativ cu cele din alte țări cu același specific al climei (Austria, Ungaria, Cehia, Slovenia, ș.a.).
Este foarte simplu, imi spune un specialist care a lucrat in domeniu in mai multe tari europene:
– in primul rand calitatea slaba a materialelor;
– dupa aceea calitatea slaba e executiei, adica lipsa de planietate la locul plombarii, cativa milimetri mai sus sau mai jos fata de suprafata considerata sanatoasa creaza efectul de topaiala a pneurilor care duc, in timp, la dislocarea suprafetei strazii de langa plomba noua;
– lipsa curatirii gaurii pana cand marginea fisurii, pentru o aderenta sanatoasa intre straturi, pentru a nu facilita trepidatii inutile
– dar ce este mai grav lipsa de control din partea celui care plateste lucrarea adica a primariei
Lucrarile se contracteaza in baza unui caiet de sarcini si licitatie de regula la cel mai mic pret. Cel mai mic pret inseamna muncitori slab calificati si prost platiti, echipamente si utilaje obosite care nu mai pot efectua lucrari la standardele cerute in caietul de sarcini, tehnologiile de reparatie care sunt prevazute in caietul de sarcini nu sunt respectate, materialele folosite pentru reparatie nu respecta cerintele din caietul de sarcini si bine inteles lipsa de supraveghere a clientului.
Pentru ca lucrarile subt facute in bataie de joc. Prahova e unul dintre cele mai bogate judete alte tarii, dar, avem cele mai proaste drumuri. Asfaltare nu inseamna plombare!
Lucrari de mantuiala.
Nu am auzit ca Primaria sa incaseze garantiile de buna executie.