Una dintre clădirile reprezentative ale Ploieștiului este cea a Muzeului Ceasului, imobil situat în apropiere de Bulevardul Independenței. Imobilul a aparținut moșierului Luca Elefterescu și este locul unde, în urmă cu mai bine de 120 de ani, a fost organizat primul Revelion din Ploiești.
La începutul anilor 1900, urbea Ploiești arăta cu totul altfel. Dorința de a impresiona prin clădiri cu o arhitectură aparte exista și în orașul situat la 60 de kilometri de București.
Vorbim de o perioadă în care Ploieștiul avea un puternic caracter comercial, dar începuse să devină și un important centru industrial, prin dezvoltarea industriei petroliere.
Printre clădirile reprezentative ale Ploieștiului de la acea vreme se număra și cea situată în apropiere de Bulevardul Independenței, peste drum de fosta Casă a Căsătoriilor.
Este vorba despre Casa Luca Elefterescu, important om politic, fost deputat, dar și fost prefect al județului Prahova, imobil care, mult mai târziu, a devenit clădirea care găzduiește singurul Muzeu al Ceasului din România.
Casa Luca Efterescu, ridicată în anii 1890, în stil neo-gotic, se remarcă printr-o arhitectură aparte.
Clădirea a fost transformată în Muzeul Ceasului la începutul anilor 1970, la inițiativa profesorului emerit Nicolae I. Simache.
Din fericire, imobilul a beneficiat de restaurare și consolidare cu finanțare europeană, grație demersurilor făcute de Consiliul Județean Prahova, sub coordonarea regretatului arhitect Călin Hoinărescu.
Proiectul s-a derulat începând cu 2012, iar durata lucrărilor a fost de 36 de luni. Casa păstrează, în linii generale, arhitectura şi decoraţia originală, iniţialele primului proprietar regăsindu-se şi azi, încadrate în feroneria uşilor de la intrare.
Primul Revelion, sărbătorit la Ploiești
Clădirea în care își desfășoară activitatea Muzeul Ceasului, singurul din România de acest fel, este una dintre cele mai reprezentative clădiri monument ale orașului.
La cumpăna dintre anii 1903 – 1904, Luca Elefterescu, după modelul petrecerilor pariziene, a fost cel care a organizat prima petrecere de Revelion din România.
Despre evenimentul de la cumpăna anilor s-a vorbit de-a lungul anilor, la petrecere participând câteva zeci de persoane.
Evenimentul nu s-a remarcat doar prin preparatele culinare, de pe mese nelipsind prăjiturile și șerbetul, dar mai ales că a fost chef mare cu taraf de lăutari, în aceeași casă organzându-se ulterior numeroase evenimente la care se asculta muzică, inclusiv clasică.
