Cum înțelege un copil de doar 5 ani cancerul? Cum înțelege și cum luptă cu o astfel de boală nemiloasă orice om, de fapt? Câtă putere fizică, dar și psihică îți trebuie pentru a face față unui astfel de diagnostic, mai ales în condițiile în care țara ta, medicii de aici, nu ți-au dat nicio șansă. Povestea micuțului ploieștean Andrei Popescu este una care cutremură. Aidoma multor altor povești similare ale copiilor care în loc să își trăiască fericiți copilăria, luptă pentru viață de pe paturile spitalelor din Europa.
Cursa pentru viață a băiețelului a început în primăvara acestui an, când Andrei a răcit și a început să tușească.
Din copilul vesel, energic, plin de viață, care se bucura de familie, de colegii de la „grădi”, de viață, micuțul a fost nevoit să accepte spitalul drept „casă” și pe medicii în halate albe drept prieteni. Perfuziile cu chimioterapie i-au devenit cele mai îndemână „jucării”, așa cum, inocent, le spunea părinților devastați de durere, în momentul în care, odată ajuns la un spital din Italia, a început tratamentul menit să îi salveze viața.
Citește și: Alex, un adolescent de doar 17 ani, din Ploiești, luptă să învingă cancerul: „O să îmi pice părul? Am să mai pot merge la școală? Dar Bac-ul? O să mai pot da Bac-ul?”
Diagnosticul pus e și azi unul mult prea greu de dus: pneumonie acută dreaptă, pleurezie dreaptă, atelectazie pulmonară dreaptă și paralizie facială periferică stângă. Pe scurt cancer, care a venit „la pachet” și cu o pareză din cauza căreia copilul nu mai poate zâmbi.
În România, medicii nu i-au dat micuțului Andrei nicio șansă. Este și motivul pentru care părinții au îngroșat rândurile zecilor, sutelor de mame și tați disperați, plecați cu ai loc copii către Spitalul Bambino Gesu din Roma.
„Din aprilie, Andrei face chimioterapie. Am terminat deja patru cure. Medicii sunt optimiști, însă, ne-au spus că șansele de recidivă sunt mari. Trebuie să mai stăm doi ani aici, iar ședințele de chimio trebuie să le facă zilnic pentru a putea doborî boala”, ne-a spus tatăl băiețelului, Marian Popescu.
Citește și: O fetiță de doar 11 ani din Podenii Noi se luptă, de ani de zile, cu o provocare imensă: scolioză toraco-lombară, care se agravează rapid
Bărbatul a recunoscut, neputincios, că își mai permite să stea cu Andrei în Italia luna aceasta, cel mult și în ianuarie. După care nu știe ce va face… Nu se dă bătut, mai ales că toată puterea îi este dată de fărâma de om pe care l-a adus pe lume. Atât el, cât și mama copilului, Cristina, sunt conștienți că au pentru cine lupta și o vor face cu toată forța.
Dacă vreți să fiți să îi fiți alături acestui copil spuneți și o vorbă bună, e importantă, dar faceți ceva. Fiindcă viața lui Andrei acum costă. Iar Marian și Cristina sunt copleșiți. De emoții, dar și de teamă că banii ar putea fi piedica în calea vindecării copilului lor.
Cine dorește să fie om bun pentru micuțul ploieștean de 5 ani, poate ajuta familia greu încercată donând o sumă cât de mică în conturile deschise pe numele părinților:
POPESCU MARIAN – RO61OTPV430001435199RO01 – Cont în lei
POPESCU CRISTINA – RO16RNCB 0318077788560001 – Cont în lei
