„Pe ăștia nu îi vede nimeni. Trebuie să sufăr eu, care plătesc bilet. Miroase de m-a omorât” Reacția călătorilor dintr-un tramvai al Ploieștiului

Îi simți de la o poștă atunci când se urcă într-un mijloc de transport în comun. Afectează confortul călătorilor, atât din punct de vedere olfactiv, cât și din punct de vedere al gălăgiei pe care, de multe ori, o fac. Trec pe lângă tine cu mâna întinsă, iar dacă nu le dai, unii încep să înjure. Alții, cum e individul din imagine, surprins pe traseul tramvaiului 101 din Ploiești, se tolănesc, fără jenă, pe câte un scaun și îți mută, efectiv, nasul din loc. Oamenii de bun simț și plătitori de bilet, deopotrivă, se ridică, se distanțează și preferă să călătorească în picioare restul traseului.

Nu e un caz singular cel din imagine. Frecvent, în mijloacele de transport în comun ale Ploieștiului urcă tot felul de oameni ai străzii. Unii cer bani „de-o pâine”, alții sunt puși pe scandal. Un numitor comun au toți. De fapt, ar fi două. Biletul de călătorie e ceva de râs pentru astfel de călători, iar mirosul neplăcut pe care îl degajă face ca, instantaneu, autobuzul/ tramvaiul să se golească în preajma lor.

Unii călători tac în înghit, alții se revoltă, mai mult în sinea lor. „Pe ăștia nu îi vede nimeni. Trebuie să sufăr eu, care plătesc bilet. Miroase de m-a omorât,  s-a mai și tolănit pe scaun. Ce să mai, să tot fii călător așa. Nu i-ar deranja nimeni, Doamne Ferește”, comentează cu voce tare o pasageră din tramvaiul 101, care, tot ca pentru ea, așa, mai adaugă: „prefer să merg pe jos încă o stație, decât să suport asta”.

Omul străzii își vede de călătorie. Nimeni nu îl întreabă „de sănătate”. Nimeni nu îl trage de mâneca, eventual să îl sancționeze, așa cum se întâmplă cu orice persoană prinsă fără bilet, și nimeni nu îl dă jos din mijlocul de transport. Și ca el sunt mulți. Pe mai toate traseele Ploieștiului. „Ce curățenie, ce civilizație, ce igienă, ce bilet… Transport civilizat?! În ce film”, mai comentează, plini de obidă, unii călători.