Autoritatea Electorală Permanentă a dat publicității date privind numărul persoanelor care au drept de vot în România, date valabile la începutul anului 2023. Culmea, rezultatele recensământului arată că aproape toată populația țării are drept de vot.
Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) prezentate la finele anului 2022, conform calendarului de diseminare, sunt:
– populația rezidentă a României = 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), din care: 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban.
Așadar, chiar dacă pot să apară mici diferențe la publicarea datelor finale, ceva tot nu este în regulă, în sensul în care de când ne numărăm (puțin mai mult de un an) nu am fi putut avea o creștere a populației egală cu numărul persoanelor minore, respectiv celor care nu au drept de vot.
Astăzi, AEP vine în spațiul public cu situația românilor cu drept de vot
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoștința opiniei publice că totalul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 ianuarie 2023 este de 18.891.066, cu 984 mai puțini față de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 decembrie 2022 figurau în Registrul electoral 18.892.050 de alegători români.
Dacă privim cu atenție aceste date, ar rezulta că aproape 163.000 de români nu ar avea drept de vot (pot fi persoane minore sau care și-au majore care și-au pierdut acest drept).
Privind din nou la datele statistice rezultate din ultimul recensământ validat, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 4,138 milioane, reprezentând 18,7% din populaţie.
Unde ori fi dispărut cei 4 milioane de minori, dacă AEP spune că 19 milioane de români au drept de vot, când în realitate ar fi aproximativ 15 milioane cu drept de vot?
Desigur, sunt persoane care nu au putut fi recenzate, dar aici se naște o altă întrebare: de ce se mai face recensământ, dacă peste 20% din populație nu va figura în statistică, culmea fic populația fără drept de vot. În acest caz, dacă ținem cont de cifrele AEP, ar însemna că suntem 23 de milioane (cam câți eram în 1989), că natalitatea a crescut ”peste noapte”, ceea ce este imposibil de crezut, atât timp cât cifrele natalității au fost în permanentă scădere. Cine ”se joacă” cu peste 4 milioane de voturi?
În perioada 01.01.2023 – 31.01.2023, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri:
-25.390 de persoane au fost radiate ca urmare a decesului, conform prevederilor art. 37 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare;
-29 de persoane au fost radiate ca urmare a încadrării în prevederile art. 39 din aceeași lege, referitor la radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puși sub interdicție.
Un număr de 97 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 01.01.2023 – 31.01.2023 este de 19.235, aceștia fiind înscriși în Registrul electoral din oficiu, de către AEP, pe baza comunicării DGEP.
Ca urmare a importului de date de la DGEP au apărut 5.103 alegători noi.
Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.068.920 au domiciliul sau reședința în țară, iar 822.146 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Potrivit Legii nr. 208/2015, Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare. Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară.
Persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în țară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziție, conform legii.