În a treia și ultima parte dintr-o miniserie de articole pe tema microbiomului intestinal (M.I.), Dr. Alin Scarlat – medic primar medicină internă, doctor în științe medicale, director al Spitalului AS Medica Bucov, vă prezintă date despre importanța covârșitoare a M.I. în păstrarea sau restabilirea stării de sănătate a întregului organism uman.
Cancerul pancreatic – o boală necruțătoare
Pancreasul uman nu este steril și are propriul mediu microbian care poate influența apariția și dezvoltarea cancerului de pancreas. Microbiomul din țesutul pancreatic sănătos este considerat a fi diferit de microbiomul din țesutul cancerului de pancreas.
Citește și Dr. Alin Scarlat: Microbiomul intestinal și impactul crucial asupra corpului uman
Microbiomul joacă un rol important în dezvoltarea cancerului pancreatic, ducând la suprimarea imunității, dar influențează și efectele tratamentelor împotriva cancerelor. Este recunoscut că factorii infecțioși au rol cauzal în aproximativ 10% – 20% din totalitatea cancerelor din lume. Studii recente au descoperit o diferență între M.I. al pacienților cu adenocarcinom ductal pancreatic față de al indivizilor sănătoși.
Microbiomul oral este diferit între pacienții cu cancer pancreatic și cei sănătoși. Parodontoza a fost legată de un risc crescut de cancer pancreatic. Parodontoza este produsă datorită disbiozei orale. Microbii orali cum ar fi pseudomonas gingivalis contribuie la boala parodontală și pot provoca inflamația sistemică care duce la carcinogeneză.
Citește și Dr. Alin Scarlat: Ce este microbiomul uman și care sunt efectele abuzului de antibiotice
Cavitatea bucală este un rezervor mare de microbi incluzând peste 700 de tipuri de bacterii, virusuri și ciuperci. Când condițiile se schimbă microbiomii comensali pot deveni patogeni și pot produce boli, inclusiv cancer de pancreas.
Cancerul pancreatic este unul dintre cele mai letale afecțiuni maligne și reprezintă a treia cauza de deces prin cancer. Adenocarcinomul ductal pancreatic reprezintă mai mult de 90% din toate cancerele pancreatice.
Infecțiile microbiene duc adesea la inflamație. Uneori inflamația este un răspuns la factori precum mediatorii proinflamatori, toxinele din mediu sau infecția cronică. Cu toate acestea, inflamația este, de asemenea, un factor de risc pentru dezvoltarea multor tipuri de cancer.
Microbiomii provoacă modificări în metabolismul uman, contribuind la o varietate de boli metabolice cum ar fi obezitatea și diabetul. Obezitatea și diabetul sunt factori importanți în dezvoltarea cancerului pancreatic. 94% dintre pacienții cu cancer pancreatic decedează în primii cinci ani de la diagnosticare.
Bolile digestive și rolul M.I. în axa intestin-ficat-creier
Microbiomul intestinal este un sistem foarte dinamic, care produce peptide bioactive. Acestea reprezintă semnale ale axei intestin-creier, stimulează axa hipotalamo-hipofizo-suprarenală, sau poate afecta direct sistemul imunitar al mucoasei intestinale și prin aceasta afectează indirect transmiterea catre Sistemul nervos central (SNC).
Axa intestin-creier este un sistem de interacțiune informațională bidirecțională între SNC și tractul gastro-intestinal, care implică sisteme neuronale, endocrine și imunitar, care permite creierului și stării noastre emoționale să influențeze homeostazia și funcția gastro-intestinală de sus în jos și reglează funcția și comportamentul creierului de jos în sus.
Intestinul și ficatul comunică între ele prin vena porta, tractul biliar și circulația sistemică. Produsele interstițiale, metaboliții gazdă și/sau microbieni sunt transportate la ficat prin vena porta și influențează funcția hepatică. În paralel ficatul transportă săruri biliare și molecule antimicrobiene în lumenul intestinal prin tractul biliar pentru a menține eubioza intestinală prin controlul creșterii bacteriene nerestricționat. Prin urmare, disbioza intestinală poate duce la tulburări metabolice la nivelul ficatului, care la rândul lor duc la afectarea ficatului.
Sindromul de intestin iritabil este o boală funcțională frecventă, caracterizată prin dureri abdominale sau discomfort, însoțite de modificări ale tranzitului intestinal fără leziuni ale organelor. Este cel mai frecvent sindrom de durere viscerală cronică.
Bolile inflamatorii cronice intestinale – Boala Chron și colita ulceroasă
Boala Chron se caracterizează prin inflamația întregului perete a oricărei părți a tractului gastro-intestinal, în timp ce colita ulceroasă afectează straturile mucoase ale colonului și rectului. Incidența celor două boli este în creștere la nivel mondial (boala Chron și colita ulceroasă). Sindromul dispeptic este caracterizat prin una sau mai multe dintre următoarele: plenitudine post-prandială, sațietate precoce, dureri abdominale, arsuri epigastrice fără a avea substrat organic. Dispepsia este prezentă la aproximativ 21% din populația lumii.
Steato-hepatita cu sau fără fibroză este o boală cronică hepatică frecventă. Fibroza se poate dezvolta în ciroză și complicații, inclusiv carcinom hepatocelular. Este strâns legată de obezitate, hiperlipidemie, HTA, diabet zaharat tip II, sindrom metabolic. Ciroza hepatică este stadiul final al diferitelor boli hepatice cornice și se caracterizează clinic prin hipertensiune portală și scăderea funcției hepatice.
M.I. și encefalopatia hepatică
Encefalopatia hepatică este o afecțiune neurologică care apare la pacienții cu insuficiență hepatică și are la bază creșterea nivelului de amoniac în sânge, datorită imposibilității metabolizării lui în uree de către ficat. Sunt și multipli alți factori care intervin în patogeneza encefalopatiei hepatice, manifestată prin tulburări cognitive și motorii la pacienți.
Boala de ficat afectează homeostazia intestinală și duce la creșterea permeabilității mucoasei intestinale. Ficatul este cel mai mare organ imunitar al corpului. El elimină substanțele toxice și metaboliții bacterieni din intestine. Tractul intestinal este sursa primară de amoniac. Amoniacul este transportat prin vena porta în ficat unde este transformat în uree. Când circulația entero-hepatică este întreruptă, nivelurile de amoniac și acizi liberi din sânge cresc, producând simptome digestive și neurologice.
Pacienții cu boala hepatică cronică pot prezenta simptome neuropsihologice și tulburări cognitive înainte de a ajunge la ciroza hepatică. Depistarea promptă a acestor simptome și tratamentul în timp util pot reduce numărul cazurilor de insuficiență hepatică și spitalizările.
Refacerea M.I. pentru toate etapele bolii hepatice este o opțiune.
Posibilități terapeutice și soluția din alimentație
Probioticele, prebioticele și simbioticele reprezintă o încercare nu totdeauna reușită de refacere a microbiomul intestinal.
Probioticele sunt bacterii vii benefice, administrate pentru a restabili un echilibru intestinal adecvat. Probioticele pot acționa prin diferite mecanisme, inclusiv modularea pH-ului, producția de compuși antibacterieni și competiția cu agenții patogeni.
Dieta noastră este cel mai important factor, ușor de controlat, care poate modula microbiota umană. Conform ultimelor studii este necesar un întreg set de măsuri pentru a restabili compoziția și funcționalitatea M.I. în caz de dismicrobism. Deoarece M.I. uman este specific fiecărei persoane, intervențiile nutriționale ar trebui să fie individualizate și bazate pe caracteristicile microbiotei fiecărei persoane. Acest tip de cunoștiințe nu este încă disponibil, dar se fac progrese rapide care vor deschide noi căi de intervenție preventivă și terapeutică în dismicrobism. Este momentul să avem în vedere potențialul enorm al ”alimentului ca medicament” enunțat de Hipocrate în urma cu 2400 de ani.
Modificarea stilului de viață, inclusiv activitatea fizică zilnică, reprezintă o modalitate importantă care poate determina îmbunătățiri în compoziția microbiană a organismului uman atât calitativ, cât și cantitativ, cu posibile beneficii pentru gazdă.