Nu este nici o îndoială că Brâncuși a știut bine povestea pietrelor din Vâlcea și Târgu Jiu, numite trovanți de Gheorghe Murgoci.
Unii cercetători ai operei și biografiei lui Brâncuși susțin că sculptorul le-ar fi adunat în anii 1937-1938, cît timp a lucrat la Ansamblul de la Târgu Jiu. Un interviu publicat în ziarul Curentul din anul 1930, pe care Constantin Barbu îl republică în numărul de față al ziarului Cotidianul, ne arată că Brâncuși a avut cunoștință de trovanții din Brebu și că s-a deplasat pînă acolo să-i vadă. Este vorba despre colecția de pietre a preotului Vasile Nicolau. Ctitorul bisericii Nașterea Maicii Domnului din Brebu a fost un adevărat apostol al localității și cel care, între 1925 şi 1930, a adunat pietrele despre care, în interviul din 1930, acordat ziaristei Apriliana Medianu în Curentul (6 octombrie 1930), spunea: „Le știu. Am fost. Sunt modelate de apă“.
Ce influență au avut aceste pietre asupra artistului este greu de spus. Un lucru este clar. Conform declarației făcute Aprilianei Medianu, le cunoștea și a fost să le vadă. Nu pe cele din 1937-1938, ci pe cele de la Brebu, amplasate atunci în curtea bisericii de preotul Vasile Nicolau.
Toate acestea se găsesc acum în livada din centrul comunei Brebu, în fața primăriei și a Centrului Cultural Brebu, într-un cadru de veritabil muzeu în aer liber.
În fața acestora, un sentiment nu poate fi însă evitat. Seamănă cu o epocă din creația lui Brâncuși.
Apriliana Medianu dialoga cu marele sculptor:
„- Dacă nu ați fost niciodată la Brebu, duceți-vă acum. Preotul de acolo a colecționat niște pietre interesante.
– Le știu. Am fost. Sunt modelate de apă“.
(Maestrul Brâncuși, Curentul, 6 octombrie 1930)
Citește interviul cu Brâncuși pe cotidianul.ro
