După o amputare și luni întregi de recuperare, Tudor Constantin, un ploieștean de aproape 70 de ani, a reușit să facă din nou pași. La Spitalul AS Medica Bucov, spune că a găsit nu doar tratament, ci și oameni care l-au ajutat să creadă din nou că poate merge mai departe.
Vezi la finalul textului mărturia VIDEO a lui Constantin Tudor.
Din articol
A ajuns la Spitalul As Medica fără să se poată da jos din pat
Pentru Tudor Constantin, un ploieștean de aproape 70 de ani, drumul spre recuperare a început într-un moment în care viața părea că se rupe în două. După o operație grea și amputarea unui picior, a ajuns la Spitalul AS Medica Bucov fără să se mai poată deplasa singur.
În luna decembrie, când a fost internat, nu putea merge. Nu putea să se ridice. Nu putea să facă acei pași care, pentru cei mai mulți oameni, par firești. „Eram întins. Mă întorceau cu pătura”, povestește Tudor Constantin.
Sunt cuvinte simple, dar în spatele lor se alfă una dintre cele mai grele încercări prin care poate trece un om: aceea de a-și pierde independența. Pentru un bărbat obișnuit cu munca, cu gospodăria, cu viața activă, fiecare zi petrecută la pat a însemnat o luptă cu propriul corp, dar și cu propriile gânduri.
Recuperarea cu pași mici
La Spitalul AS Medica Bucov, recuperarea a început încet, cu răbdare. Nu cu promisiuni mari, ci cu pași mici. Mai întâi ridicatul din pat. Apoi mersul cu cadrul. Apoi cârjele. Apoi exercițiile între paralele, acolo unde pacientul începe să simtă din nou că poate controla direcția, echilibrul și frica.
„M-a învățat să merg. Nu știam să merg cu cadru, nu știam să merg cu cârje. M-a învățat de la A la Z”, spune Tudor Constantin despre kinetoterapeutul care l-a ajutat în procesul de recuperare.
Pentru cine privește din afară, mersul pe holul unui spital poate părea un gest obișnuit. Pentru un pacient aflat după o amputare, fiecare metru este o victorie. Fiecare pas înseamnă durere depășită, teamă ținută sub control și încredere recâștigată.
Din decembrie până în iulie, Tudor Constantin a rămas internat la Spitalul AS Medica Bucov, unde a urmat recuperare medicală, kinetoterapie și tratament. Spune că, pe lângă problemele de mobilitate, a avut și alte dificultăți medicale, inclusiv analize modificate și diabet, pentru care a primit medicație și monitorizare.
Personalul Spitalului As Medica și grija totală față de pacienți
„Facem și tratament. Am avut și niște analize proaste. Acum mi-am revenit cu medicația care mi-o dă aici domnul doctor”, povestește pacientul.
Dar recuperarea nu înseamnă doar tratament. Înseamnă și felul în care un pacient este privit, ascultat, ridicat atunci când îi este greu și încurajat atunci când nu mai are răbdare cu el însuși.
Tudor Constantin vorbește cu emoție despre personalul de la Spitalul AS Medica Bucov. Despre medici, asistente, infirmiere, kinetoterapeut și oamenii care i-au fost aproape în fiecare zi. Spune că s-a obișnuit cu locul, cu ritmul, cu grija din jurul lui și cu sentimentul că, atunci când are nevoie de ajutor, cineva vine.
„M-am obișnuit aici. M-am obișnuit cu personalul. Eu zic că e hotel”, spune el.
În continuare, domnul Tudor face proceduri pentru recuperare și cicatrizare. Vorbește deschis și despre durerile fantomă, acele senzații care pot apărea după amputarea unui membru. Încă simte durere, spune că încă parcă își simte degetele de la piciorul care nu mai există. Încă are momente dificile, încă știe că drumul nu s-a terminat.
Diferența față de ziua internării este uriașă
Dar diferența față de ziua internării este uriașă. Omul, care în decembrie era întors cu pătura în pat, merge acum cu cârje. Încearcă pași fără sprijin, între paralele. Își testează limitele. Își recapătă curajul.
„Merg și cu cârje. Încerc dacă pot să merg fără cârje. Merg, dar între niște paralele, să am de ce să mă prind”, spune Tudor Constantin.
Următoarea provocare va fi întoarcerea acasă. Tudor Constantin stă la curte. Are gospodărie, viță de vie și lucruri de făcut. Se gândește deja cum se va descurca, cum își va relua viața și cum va învăța să facă din nou lucrurile de zi cu zi.
Nu vorbește despre asta cu resemnare. Vorbește cu realism. Știe că va fi greu, dar știe și că a trecut deja prin ceva mult mai greu. „Cu voință se poate”, spune pacientul.
Recuperarea medicală la As Medica Bucov este despre trup dar și despre suflet
Aceasta este, de fapt, lecția poveștii sale. Recuperarea medicală nu este doar despre mușchi, articulații, proteze, tratamente și proceduri. Este și despre psihic. Despre momentul în care omul aflat într-un pat de spital începe să creadă din nou că se poate ridica. Despre clipa în care primul pas, oricât de nesigur, devine mai important decât toate căderile de până atunci.
Tudor Constantin recunoaște că a mai căzut. Că a avut momente grele. Că uneori a fost dureros, obositor și greu de dus. Dar nu s-a oprit. „Viața trebuie să meargă înainte”, spune el.
La Spitalul AS Medica Bucov, povestea lui Tudor Constantin arată cât de mult poate conta recuperarea făcută cu răbdare, cu personal specializat și cu grijă pentru pacient. Pentru un om care a ajuns aici imobilizat, faptul că astăzi merge pe hol cu proteză și cârje nu este doar un progres medical. Este o întoarcere la viață.
Iar pentru Tudor Constantin, această întoarcere a început la Spitalul AS Medica Bucov, pas cu pas.
