Încep să apară primele ”facturi” ale crizei apei din Prahova. Deja, HidroPrahova a estimat o pierdere de aproape șapte milioane de lei. Iar Observatorul Prahovean a solicitat Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Prahova informații cu privire la costurile intervențiilor din timpul crizei.
Din articol
Cum s-a declanșat criza apei
Timp de aproape două săptămâni, peste 100.000 de prahoveni nu au avut apă potabilă la robinete din cauza crizei de la Paltinu. Pe 28 noiembrie, ESZ a oprit stația de epurare a apei care provenea din lacul de acumulare de la barajul Paltinu din cauza noroiului.
S-a ajuns în această situație după ce lacul a fost golit până a ajuns la o capacitate de 16%, pentru lucrări de reparații care nu au mai fost efectuate, dar și pe fondul ploilor abundente.
În lipsa unor rezerve de apă și a comunicării deficitare între instituții, 13 localități din Prahova și alte câteva din Dâmbovița au rămas fără acest serviciu public esențial.
HidroPrahova invocă pierderi de 7 milioane de lei
Andrei Bontic, directorul HidroPrahova, a anunțat miercuri, 17 deceembrie că, în urma crizei, compania de apă a Consiliului Județean Prahova a suferit pierderi financiare de aproximativ 7 milioane de lei. În această sumă a fost inclusă și achiziția a 300 de containere de apă și 120 de toalete ecologice în regim de urgență.
Una dintre instituțiile care a intervenit în criza apei pentru distribuția de apă populației afectate a fost ISU Prahova.
ISU Prahova, mobilizare de forțe
La solicitarea redacției, reprezentanții instituției au transmis că la operațiuni au participat 2 ofițeri, 95 subofițeri şi 34 soldați gradați profesionişti, cu 14 autospeciale din dotarea ISU Prahova, dar şi venite în sprijin de la ISU Timiş şi ISU Braşov.
În ceea ce privește costurile cu carburanții, în perioada respectivă au fost consumați peste 3.500 de litri de benzină și motorină, în valoare de 25.662 de lei.
O demisie și o demitere
Impactul crizei apei a fost unul uriaș. Pe lângă cei peste 100.000 de oameni care au rămas fără apă, școlile și grădinițele din cele 13 localități afectate au fost închise, iar orele s-au desfășurat online.
Spitalele nu au mai făcut internări și au funcționat în regim de ”avarie”, iar numeroși agenți economici, din toate domeniile, în special din Horeca, au suferit pierderi financiare importante.
În tot acest timp, instituțiile implicate în declanșarea și gestionarea crizei și-au pasat responsabilitatea. Au plătit cu funcția doar directorul interimar al Apelor Române și directorul Administrației Bazinale Buzău-Ialomița.
Chiar dacă moțiunea simplă din Senat împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu (USR), a trecut cu voturile PSD și AUR, aceasta și-a păstrat funcția.
Țara în care ,,miniștrii fac ce vor și nu plătesc pt incapacitatea lor.