După ce, din 2005 până în 2024, în România s-a tras în fiecare an, în fiecare sezon (aprilie-octombrie), cu rachete antigrindină, în 2025 a fost primul an când sistemul a fost oprit pe întreg teritoriul țării. Atunci când a fost pus în funcțiune în România, sistemul antigrindină era prezentat de autorități drept o tehnologie de protecție modernă, capabilă să reducă pierderile provocate de grindină.
Dar datele oficiale transmise fermierilor prahoveni de la Asociația Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice (APCPT) Prahova, de Direcția Agricolă Județeană Prahova (DAJ), analizate pe perioada 2015–2025, arată o realitate care contrazice eficacitatea sistemului antigrindină cu rachete încărcate cu iodură de argint.
„În ciuda investițiilor de zeci de milioane de euro și a miilor de rachete lansate în atmosferă în fiecare sezon, suprafețele afectate de grindină în Prahova nu doar că nu au scăzut, dar prezintă un nivel de variabilitate atât de mare încât arată, practic, absența oricărui efect al sistemului asupra fenomenului”, au declarat, pentru Observatorul Prahovean, reprezentanții APCPT Prahova.
Din datele transmise de Direcția Agricolă, suprafețele afectate de grindină în perioada 2015-2024 au fost:
An/ha
| 2015 | 526 |
| 2016 | 152 |
| 2017 | 70 |
| 2018 | 251.14 |
| 2019 | 2287 |
| 2020 | 1.73 |
| 2021 | 320.3 |
| 2022 | 1193.32 |
| 2023 | 241.41 |
| medie | 560.322 |
| abatere standard | 738.017 |
| 2024 | 313.34 |
| 2025 | 459.84 |
Datele transmise de DAJ Prahova arată că, în cei nouă ani în care sistemul antigrindină a funcționat în mod normal (aprilie–octombrie), suprafața medie afectată de grindină a fost de 560,32 hectare pe an.
Anomalia constă în abaterea standard acceptată, de 738 hectare, care este mai mare decât suprafața medie afectată.
În anul 2024, în care, în Prahova, Sistemul antigrindină a fost oprit în luna iulie, suprafața afectată a fost de doar 313 hectare. În anul 2025, suprafața a fost de 460 de hectare. Ambele valori sunt sub media suprafeței afectate în perioada 2015-2023.
„Cu alte cuvinte, în absența sistemului, grindina nu a devenit mai severă; dimpotrivă, pagubele au fost sub media perioadei în care sistemul funcționa”, susțin fermierii prahoveni.
Fermierii: „În Prahova fenomenul grindinei este aleator!”
Fermierii prahoveni susțin că exact valoarea abaterii standard este dovada că sistemul nu controlează grindina.
„Abaterea standard este tocmai dovada că sistemul nu controlează fenomenul. Cea mai importantă observație statistică este că abaterea standard a suprafețelor afectate este de ±738 hectare. Adică este mai mare decât valoarea medie însăși, care este de 560 de hectare. Acest indicator arată cât de mult „sare” fenomenul de la un an la altul”, susțin fermierii prahoveni.
În orice sistem tehnic eficient (medical, energetic, industrial, meteorologic) eficiența NU se vede doar în reducerea mediei, ci mai ales în reducerea variabilității fenomenului.
Dacă sistemul antigrindină cu rachete încărcate cu iodură de argint ar avea efect real asupra norilor care formează grindina, an de an ar trebui să observăm valori apropiate. Așa cum se observă însă din datele Direcției Agricole, nu numai că nu sunt valori apropiate, ci, în unii ani, există chiar oscilații dramatice.
A se observa, în sprijinul acestei afirmații, mai ales valorile suprafețelor afectate de grindină în 2020, 2021 și 2022, când au arătat astfel: 2020 – 1,73 hectare; 2021 – 320 hectare, 2022 – 1.193 de hectare.
În plus, există o variabilitate mai mare decât media, ceea ce demonstrează ineficiența Sistemului Antigrindină.
„În Prahova, fenomenul rămâne complet aleatoriu, ca și cum sistemul nu ar exista. Statistica are un verdict clar: sistemul nu controlează grindina”, au declarat reprezentanții fermierilor pentru Observatorul Prahovean.
Sistemul Antigrindină, complet ineficient
Este un fenomen bine cunoscut în știință: Când o intervenție artificială este oprită, iar rezultatul rămâne neschimbat sau chiar se îmbunătățește, intervenția artificială nu avea, în realitate, nici un efect.
Atmosfera este un sistem complex, neliniar, sensibil la variații minuscule ale condițiilor inițiale. Formarea grindinii depinde de: instabilitate atmosferică, fluxuri verticale intense, microfizica norilor (proces extrem de dificil de controlat), diverși parametri termodinamici. Potrivit specialiștilor consultați de reprezentanții APCPT Prahova, acești parametrii nu pot fi manipulați prin injectarea unor cantități mici de iodură de argint.
„În aceste condiții, variabilitatea mare de la un an la altul este naturală, dar faptul esențial este acesta: Sistemul antigrindină nu reușește să modifice în niciun fel această variabilitate!
Datele nu arată nici o tendință, nici o stabilizare, nici un efect detectabil. Fenomenul se manifestă identic în anii cu rachete și în anii fără rachete”, susțin fermierii prahoveni.
Citește și: Coincidență sau nu? Producții record de cereale în 2025, în Prahova, cu Sistemul Antigrindină oprit
„Datele oficiale ale Direcției Agricole Prahova pentru perioada 2015–2025 arată că suprafețele afectate de grindină variază atât de mult de la an la an încât sistemul antigrindină nu produce nicio diferență detectabilă.
Media anilor cu sistem activ este de 560 de hectare afectate, cu o variație de ±738 hectare — o abatere standard mai mare decât media însăși. În 2024 și 2025, când sistemul a fost oprit parțial sau total, pagubele au fost sub media anilor în care rachetele au fost folosite.
Pe baza acestor date, nu există nicio dovadă că sistemul antigrindină influențează fenomenul grindinii în județul Prahova!”, concluzionează reprezentanții APCPT Prahova.
Notă explicativă: Referința locală „în Prahova” este subliniată prin prisma faptului că datele statistice au în vedere doar situația din județul Prahova. Neavând o statistică la nivel național, nu ne putem referi la eficiența, sau ineficiența, Sistemului Antigrindină la nivelul întregii țări.

Sistemul Antigrindină a apărut în Prahova și Vrancea cînd președintele consiliului județean era dl.Cosma și la Vrancea dl Oprișan. Am înțeles că ce-i ce lucrau acolo ,sunt in continuare și salariile neschimbate.