În 2024 Ploieștiul este desemnat Capitala Tineretului din România. În acest context am mers să stăm de vorbă cu Radu Simionescu, președinte de onoare al Fundației Județene pentru Tineret Prahova.

Despre ce înseamnă pentru Ploiești această titulatură, președintele de onoare FJTP a vorbit pe larg și a explicat că, întâi de toate, pentru acest lucru, Ploieștiul și-a asumat că va avea două centre pentru tineret. „Ne trebuie un fel de hub, un fel incubator în care să băgăm ideile cele mai bune și să le transpunem în proiecte care să fie sustenabile”, spune Radu Simionescu.

Radu Simionescu, un politician venit din mediul privat

Deși este politician, deși are în familie o istorie politică, nu este deloc de acord cu politica românească. Consideră că pe noi ne-a distrus clasa politică: „Am crescut lângă ei și am văzut. Așa este!”

„După trei ani de mandat de consilier local, în care am făcut tot ce am promis, am făcut Ploieștiul Capitala Tineretului, vă spun sincer că nu mai vreau să candidez. Eu vin din mediul privat, pentru mine ăsta este mai mult un hobby, dar e un hobby care mă costă bani… N-ai cu cine…”, concluzionează Radu Simionescu.

”Ca un exemplu… În prima lună de mandat am aflat că era de vânzare clădirea Bancpost, cu 1.200.000 de euro. Era un preț bun având în vedere că, puțin mai încolo, Casa Căsătoriilor, o ruină, era 1.000.000. Mi s-a părut o idee bună de business să luăm clădirea și să o închiriem. Mi s-a răspuns că nu este bine, că am gândire de business, că noi nu suntem oameni de business, suntem funcționari publici.”

Citește și: Bianca Dăniță de la Fundaţia Comunitară Prahova a renunțat la un job important ca să facă fapte bune

A plecat la 19 ani din țară și a studiat 4 ani în străinătate, în Manchester. De acolo a venit cu o mentalitate de business pe care își dorea să o aplice în România. A încercat zadarnic acest lucru la noi. „M-am întors ca să schimb ceva, ca mulți alții, visători, că putem schimba noi munții. Am lucrat un an în administrația locală, pe fonduri europene… după un an am renunțat. Nu am muncit trei ani, și alți 12 înainte ca să mă facă alții, să-mi spună ce să fac. Așa că am plecat la master, pe o bursă Rațiu (tot în străinătate – n.r.)…”

În acest timp și-a cunoscut viitoarea soție și a mai făcut o încercare, de data asta împreună. „Ne-am întors amândoi ca să schimbăm ceva. Și am pierdut…”, spune Radu Simionescu pe un ton amar.

Este dezamăgit de România. „Am un copil, mă uit la el și sper, că atunci când va avea 18-19 ani, când va avea de ales între a rămâne în țară și a pleca, să nu fie din start în poziția în care să spună „plec”, să aibă ce să aleagă.”

Are 35 de ani și consideră că îmbătrânește „Anul ăsta fac 36 de ani. Conform Uniunii Europene nu mai sunt tânăr”.

Anul 2024 în contextul desemnării Ploieștiul drept Capitala Tineretului din România

„Mi se pare anul 2024 un an în care, dacă noi, în Ploiești, nu vom schimba lucrurile, ratăm o generație. Pentru că este contextul ideal în care să se întâmple niște lucruri care să rămână. Să existe niște centre de tineret care să creeze aceste bazine de idei, să avem niște festivaluri care să aibă impact… să se întâmple ceva care să rămână…”, spune Radu Simionescu.

Despre Gala Tineretului Prahovean, care a avut loc în februarie anul acesta, consideră că a fost unul dintre primele proiecte pentru a deschide calea Capitalei Tineretului din România. „Sistemul românesc premiază doar 10-le. Sunt atâția tineri, care fac atâtea lucruri extracuriculare, dar pe care statul îi uită. Pentru că statul, din păcate, premiază doar 10. Uităm că sunt organizații care fac lucruri, uităm că sunt tineri care fac lucruri… pe aceia îi uităm. Ei sunt acolo… la neant. Dacă n-ai 10, nu exiști!”

Consideră, pe de altă parte, și nu este doar o părere personală, pentru că este susținut de studii, că tocmai acei tineri uitați, cei care nu sunt de 10, fac ceva în viață. „Nu neapărat cei cu 10 devin cei mai buni”.

Citește și: Tablouri colorate din capace reciclate realizate de Asociația România ECO – Filiala Prahova. Ploieștiul nu mai este gri, ci colorat

Pentru Capitala Tineretului cei de la FJTP și-au asumat un număr de 366 de evenimente pentru tineri, evenimente care se vor desfășura în anul 2024, „plus anul pre și post Capitala Tineretului”. „Capitala în sine are, pe lângă 2024, anul cu titlu, și 2023, an în care testăm proiecte, și în care putem să eșuăm, și anul 2025 în care ar trebui să arătăm ce am făcut, adică să demonstrăm sustenabilitatea”, explică Radu Simionescu.

În acești trei ani pe care îi au de fapt la dispoziție, trebuie să pună la punct cele 366 de proiecte asumate pentru care au anumiți indicatori, și trebuie să înființeze două centre de tineret. Indicatorii se referă la centre, la activități, la evenimente de anvergură internațională „pentru a da acea aură internațională”, plus evenimente asumate la nivel național.

Domeniile proiectelor pentru Capitala Tineretului

„Avem șase domenii în care ne-am asumat că vom implica tinerii: mediu, antreprenoriat, social, cultură, sport și educație. Pentru fiecare din aceste șase domenii avem un număr de proiecte pe care încercăm să le testăm în 2023, pentru ca în 2024 să bubuie”, explică Radu Simionescu. Și se arată foarte încrezător că, din 2024 se va schimba în bine fața Ploieștiului.

În ceea ce privește finanțarea, în această vară, mai exact la 1 iunie „așteptăm să se termine jurizare la un număr de 26 de proiecte pentru finanțare. După ce vom vedea exact ce și cum, vor intra în implementare și vor începe să se vadă. Noi, ca și câștigători ai titlului, până acum am scris proiecte (pentru finanțare – n.r.) pentru că banii nu pică din cer…”, spune președintele de onoare al FJTP.

„Am depus în februarie opt proiecte la Uniunea Europeană și am câștigat două. Avem acum depuse 13 la Primăria Ploiești și vreo 14 la Consiliul Județean”, face o analiză Radu Simionescu.

Citește și: Armata Salvării Ploiești a mers în „Dallas” cu pachete de Paște

Se așteaptă ca totul să înceapă să se vadă din vară „pentru că vara este vacanță, iar bazinul de tineri în Ploiești îl reprezintă în principal elevii”.

Gala Tineretului Prahovean a fost evenimentul care i-a arătat că tinerii din Ploiești caută evenimente. „Sala unde s-a desfășurat evenimentul are o capacitate cam de 300-330 de locuri. Au fost peste 400 prezenți”

Titlul de Capitala Tineretului din România este obținut pe Fundația Județeană pentru Tineret Prahova, fundație formată din 15 ONG-uri, „un număr de ONG-uri sub aceeași umbrelă”. Au diverse parteneriate pentru proiectele pe care le desfășoară, proiecte comune, cum ar fi cele pe care le au depuse la Consiliul Județean sau la Consiliul Local.

De ce vin tinerii la interviuri pentru a deveni voluntari FJTP

„Sunt tipologii diferite”, spune Radu Simionescu. Unii vin pentru că vor să facă ceva, „pentru că nu se face nimic în Ploiești”, au fost oameni care au spus că vin „pentru a-și face prieteni”, au fost tineri care au spus că au venit pentru a avea pe cine chema la aniversarea de 18 ani. În urmă cu mai mult de 15 ani aceste probleme nu existau în rândul tinerilor.

La Fundație activitățile alternează. Au și zile de „boarding games”, dar sunt și zile în care stau și scriu proiecte.

Au, de exemplu, proiecte pentru care speră să obțină finanțare, pentru a-i învăța pe tineri să vorbească pentru a atrage alți tineri în acțivitățile desfășurate în cadrul FJTP.

Un alt domeniu în care au proiecte este cel de mediu. Aici au proiecte diverse, de la împăduriri până la ecologizări.

În ceea ce privește sportul, chiar de Ziua Sportului, pentru voluntari, au închiriat terenul de la Parcul Vest și aceștia s-au putut distra în voie, s-au putut juca… „I-am scos puțin din cotidian. Trebuie să ne mai și relaxăm, nu putem doar să muncim”, spune președintele FJTP.

Anul 2024 este un an crucial pentru Ploiești. Este anul în care orașul se ridică sau cade de tot. Este riscant și miza este mare, mai ales în condițiile în care este și an electoral. Dar în ceea ce privește importanța desemnării orașului ca și Capitala Tineretului din România, în opinia multora acest lucru este mai important pentru Ploiești decât chiar alegerile. Aleșii vin și pleacă, proiectele bune implementate, rămân în oraș și sunt un câștig real pentru toți ploieștenii.