În lipsa unei reforme administrative, multe localități din Prahova și din România sunt denumite comune sau orașe, conform standardelor definite într-o lege veche de mai bine de 20 de ani, legea 351/2001. În prezent, cel puțin în Prahova, potrivit datelor de la ultimul recensământ, numeroase comune au dublul și chiar triplul populației unor orașe precum Azuga sau Slănic, dar și o infrastructură superioară.

De la începutul lunii iulie a anului 2000, de când a fost emis ultimul act legislativ care reglementează denumirea localităților în comune, orașe și municipii, structura demografică în Prahova s-a modificat constant.

Vorbind strict din punct de vedere al numărului de locuitori, multe comune din Prahova au depășit cu mult orașele, iar investițiile realizate în ultimii ani au dus la îndeplinirea și altor criterii, care, în teorie cel puțin, ar trebui să le aducă și o schimbare de statut.

Citește și: Două localități din Prahova nu mai îndeplinesc criteriile pentru a se numi orașe

La nivel național sunt zeci de astfel de localități care sunt declarate orașe sau municipii, având o populație care să le permită această denumire, dar care arată mai degrabă a comune sărace: fără canalizare, cu drumuri neasfaltate și cabinete medicale fără doctori.

Potrivit Anexei II a legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități, principalii indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a orașelor sunt:

• Numărul de locuitori: 5 000
• Populația ocupată în activități neagricole: 75% din totalul populației ocupate,
• Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă: 70% din totalul locuințelor,
• Dotarea locuințelor cu baie și WC în locuință: 55% din totalul locuințelor,
• Număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori: 7
• Număr de medici care revin la 1.000 de locuitori: 1,8
• Unități de învățământ: liceal sau altă formă de învățământ secundar
• Dotări culturale și sportive: săli de spectacol, biblioteci publice, spații pentru activități sportive
• Locuri în hoteluri: 50
• Străzi modernizat: 50% din lungimea totală a străzilor
• Străzi cu rețele de distribuție a apei: 60% din lungimea totală a străzilor
• Străzi cu conducte de canalizare: 50% din lungimea totală a străzilor
• Epurarea apelor uzate: stație de epurare cu treaptă mecanică
• Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor: 60% din lungimea totală a străzilor
• Spații verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri: 10 m²/locuitor grădină publică
• Depozit controlat de deșeuri, cu acces asigurat

În lipsa unei evidențe centralizate pentru fiecare localitate în parte, acești indicatori sunt imposibil de monitorizat constant, însă ținând cont de rezultatele ultimului recensământ, din punct de vedere al numărului de locuitori, puțin două orașe din Prahova ar trebui să își piardă acest statut și să devină comune, iar alte localități din mediul rural ar trebui să devină orașe.

Astfel, orașele din Prahova al căror statut ar trebui schimbat în comune, potrivit legii 351/2001 sunt Slănic și Azuga, dacă ne uităm la evoluția demografică din ultimii ani, dar și Bușteni, care, deși are peste 8 000 de locuitori, a rămas fără spital în urmă cu 12 ani.

Citește mai multe detalii aici: Stațiunea Bușteni a rămas fără spital acum 12 ani. Primar: ”Nici nu îl va mai avea vreodată!”

Situația numărului de locuitori din orașele din Prahova, conform ultimului recensământ.

• Ploiești – 180 539 locuitori
• Câmpina – 28 993 locuitori
• Băicoi – 16 722 locuitori
• Breaza – 14 871 locuitori
• Mizil – 12 962 locuitori
• Vălenii de Munte – 12 044 locuitori
• Comarnic – 11 106 locutori
• Boldești Scăeni – 10 298 locuitori
• Urlați – 10 131 locuitori
• Sinaia – 9 071 locuitori
• Bușteni – 8 368 locuitori
• Plopeni – 6 709 locuitori
• Slănic – 4 669 locuitori
• Azuga – 3 901 locuitori

La polul opus se regăsesc comunele Bucov, Târgșoru Vechi, Valea Călugărească, Filipeștii de Pădure, Măneciu, Blejoi, localități care au peste 9000 de locuitori, dublu față de orașul Slănic, de exemplu.

Unele dintre acestea, dar și alte comune dezvoltate, cu un buget generos, precum Brazi, Păulești sau Ariceștii Rahtivani au o infrastructură care le-ar permite schimbarea statutului din comună în oraș.

Vorbim de un sistem centralizat de alimentare cu apă și canalizare, unități de învățământ renovate, străzi asfaltate, parcuri și locuri de joacă.

Citește și: Șase comune din Prahova nu au împreună 4900 de locuitori. Cele mai mici localități din județ, conform recensământului

Vă prezentăm mai jos lista localităților din Prahova care au peste 5000 de locuitori. Probabil că o reformă administrativă viitoare va reclasifica aceste localități după criteriile prevăzute de lege.

• BUCOV – 10787 locuitori
• TÂRGȘORU VECHI – 10433 locuitori
• VALEA CĂLUGĂREASCĂ – 10096 locuitori
• FILIPEȘTII DE PĂDURE – 9736 locuitori
• MĂNECIU – 9642 locuitori
• BLEJOI – 9254 locuitori
• BĂRCĂNEȘTI – 8762 locuitori
• ARICEȘTII RAHTIVANI – 8173 locuitori
• PĂULEȘTI – 7985 locuitori
• PUCHENII MARI – 7854 locuitori
• BRAZI – 7811 locuitori
• FILIPEȘTII DE TÂRG – 7450 locuitori
• FLOREȘTI – 6891 locuitori
• BREBU – 6576 locuitori
• IZVOARELE – 6127 locuitori
• BERCENI – 5925 locuitori
• CIORANI – 5934 locuitori
• VĂRBILĂU – 5896 locuitori
• VALEA DOFTANEI – 5706 locuitori
• MĂGURENI – 5674 locuitori
• GURA VITIOAREI – 5571 locuitori
• BĂNEȘTI – 5426 locuitori
• LIPĂNEȘTI – 5264 locuitori
• SÂNGERU – 5230 locuitori
• RÂFOV – 5213 locuitori
• ALBEȘTI-PALEOLOGU – 5145 locuitori
• IORDĂCHEANU – 5107 locuitori
• DRAJNA – 5102 locuitori
• SCORȚENI – 5087 locuitori