Într-un document elaborat de IGSU în 2021, intitulat ”Concepția națională de răspuns post seism”, apar informații îngrijorătoare privind efectele unui cutremur major, precum a fost cel din Turcia și Siria.
Estimările specialiștilor arată că Prahova, alături de Buzău, ar fi județele cele mai afectate de pagubele produse, inclusiv pierderi de vieți omenești.
Potrivit documentului, autoritățile iau în calcul mai multe ipoteze în ceea ce privește producerea unui cutremur de mare intensitate.
În toate variantele, Prahova este cea mai expusă, iar în cel mai negru scenariu se estimează că 38.951 de clădiri ar fi afectate.
Citește și Noua panică a românilor: Nu mai vine războiul peste noi, vine cutremurul. Ce putem face?
La nivel național s-ar înregistra avarierea a 350.000 de clădiri rezidențiale, iar numărul victimelor ar depăși 45.000 de persoane.
Documentul poate fi descărcat și consultat aici: Conceptie Nationala de Raspuns Post Seism
Ce se va întâmpla în primele 72 de ore de la producerea unui cutremur major
ISGU, condus de Raed Arafat, a identificat care sunt cele mai mari riscuri asupra sistemului național de management al situațiilor de urgență.
Astfel, potrivit digi24.ro, în primele 72 de ore de la producerea cutremurului, sunt așteptate:
Blocaj instituțional în primele 4-6 ore.
Deteriorarea parțială sau totală a legăturilor de comunicații.
Crearea de blocaje/ambuteiaje (și/sau distrugerea căilor de comunicații) pe căile de comunicații rutiere.
Sincope în ceea ce privește traficul feroviar, terestru și aerian.
Executarea greoaie a cercetării zonelor/raioanelor afectate.
Numărul foarte mare de apeluri în Sistemul național Unic de Apeluri de Urgență – 112, ceea ce poate determina blocarea sistemului sau, după caz, crearea unor liste de așteptare.
Apariția primelor simptome de panică individuală / colectivă în rândul populației.
Dispersarea în primă fază a forțelor și mijloacelor la dispoziție, ca urmare a tendinței de asigurare a răspunsului la solicitarea primită prin 112.
Depășirea timpului de prezentare (sau neprezentarea) la unități a personalului MAI, MS, MApN etc ca urmare a necesității punerii la adăpost a familiei și dificultăților de deplasare pe drumuri, îndeosebi în zone urbane.
Dificultăți în colectarea datelor și informațiilor din teren și centralizarea acestora la nivel județean și național.
Dificultăți în accesarea bazelor de date medicale sau de altă natură.
Apariția altor situații de urgență ca urmare a producerii seismului (incendii, explozii, avarii etc)
Apariția altor situații de urgență la nivel local, județean, național care nu suntg determinate de producerea seismului.
Inexistența sau, după caz, insuficiența mijloacelor tehnice/materiale necesare efecturrii acțiunii de căutare-salvare.
Prelucrarea sau acumularea unei cantități mari de informații, concomitent cu asigurarea informării opiniei publice cu privire la evoluția situației operative.
Dificultăți în utilizarea stocurilor de subzistență (alimente, apă, medicamente, carburanți, pături, corturi, etc) generate de procedurile de accesare.
Dificultăți în gestionarea voluntarilor și a relațiilor cu organizațiile neguvernamentale. Dificultăți în gestionarea sprijinului internațional.