Ștefania Dinescu este din Ploiești, are 19 ani și studiază la UNARTE. Creează conținut pe Instagram și TikTok prin care reușește să asculte și le oferă sfaturi tinerilor care au probleme cu iubirea, încrederea în sine, violența în familie etc. Consideră că arta este marea ei pasiune iar pe viitor își dorește să devină profesoară. VIDEO la finalul textului cu un mesaj pentru cititorii observatorulph.ro.
O scurtă prezentare?
Mă numesc Dinescu Ștefania, am 19 ani, sunt din Ploiești și studiez la Universitatea Națională de Arte. Principala mea pasiune, precum v-ați dat deja seama, este arta, orice ține de artă face parte din mine, de la desen, până la fotografie, iar ceea ce mă definește este arta de a mă exprima în online și de a asculta și ajuta persoane.
Ce schimbări a adus pandemia în viața ta?
În ciuda faptului că această perioadă este grea pentru orice adolescent și ne limitează libertatea de care avem nevoie, într-un fel sau altul simt o schimbare imensă la nivel de psihic. Ne aflăm în această pandemie de un an și puțin, în majoritatea timpului am fost singură, iar anumite situații m-au obligat să le fac față singură.
Reușește să supraviețuiască arta în vreme de pandemie? Dar artiștii?
Pff, o întrebare dificilă… nu neapărat că ține de pandemie, dar artiștii în general supraviețuiesc cu greu în România, cât și subiectul de artă, dar mai presus de acest lucru, eu una tot ce fac, fac din plăcere, din dragoste, și pot spune că supraviețuiesc datorită micii mele familii din online, ei m-au susținut mereu. E greu ca acum să poți face ceva pentru un venit în plus, mai ales că sunt studentă și timpul nu-mi permite să mă angajez altundeva, dar am încercat să mă axez pe ce știu eu mai bine să fac și să pun pe primul loc iubirea mea față de desen și fotografie, iar banii vor venii și ei la un moment dat. Arta m-a făcut să realizez că ceea ce-mi umple sufletul de bucurie nu sunt banii, ci reacțiile oamenilor și uimirea lor când văd ce am putut realiza eu pentru ei.
Conținutul pe care îl creezi pe rețelele de socializare are la bază o strategie pe termen lung?
Nu m-am gândit niciodată la o strategie în ceea ce implică social media, tot ce am făcut și postat până acum a venit natural. Nu am făcut-o și nici nu o fac pentru că îmi doresc un număr de urmăritori, ci pentru că așa am simțit eu, sunt o fire destul de transparentă, nu mi-e rușine să-mi fac ideile publice, să mă prezint așa cum sunt, chiar dacă îmi merge o zi mai prost. Voi rămâne mereu la fel de transparentă și deschisă la discuții cu orice persoană, însă pe viitor nu știu dacă o sa rămân atât de mult în online. O să vreau să-mi ajut elevii și să le fiu alături, să nu fiu schimbarea cu o gândire optimistă la un număr mai mare de persoane doar în social media, ci și în realitate. Și da, vreau să devin profă de desen.
Cum ți-a venit ideea de a vorbi cu următorii tăi despre probleme pe care aceștia le au?
Poate datorită nevoii pe care o aveam și eu de a vorbi cu cineva din exterior, care era total obiectiv și orice ar fi zis nu m-ar fi judecat și pentru că ador gândurile oamenilor, toate problemele pe care le întâmpina fiecare, iar o gândire obiectivă, optimistă și cu speranță nu strică niciodată. Când citesc ce-mi scriu, îi simt posomorâți, fără niciun chef de viață uneori, iar după ce stau și discut cu ei, simt cum își doresc să facă o schimbare – e mare lucru să vrei să faci ceva, nu toți vor să fie ajutați. Mă bucur când îi ajut să-și găsească latura aceea optimistă și cu speranță în ei. E un pas mic, dar înseamnă mult.
Din punctul tău de vedere, care este principala problemă cu care se confruntă tinerii din ziua de azi? Oferă o soluție.
Nu consider că este o principală problemă, de la neîncredere în sine, la bullying, la probleme cu părinții, la inimi frânte în dragoste, trădare, singurătate, nu au cine vorbi, nimeni nu-i înțelege, nu-i ascultă până la final, până la violuri și abuzuri. Fiecare adolescent a trecut prin minim o problemă de genul acesta. Singură soluție care s-ar putea aplica la toate aceste probleme ar fi: fiți tari și cereți ajutorul.
Care este prețul popularității și cum reacționezi atunci când cineva îți comentează negativ vis a vis a ceea ce tu creezi?
Toată lumea știe că oamenii în online se simt mai “protejați” când scriu ceva, dar cine ar avea cu adevărat tupeu să spună în viața reală ce a scris?! Nu mulți. Apreciez orice comentariu, inclusiv pe cele negative, toată lumea are dreptul la opinie până la urmă, dar este o diferență între un comentariu cu argumente și altul cu vorbe urâte, aruncate la adresa mea, în al doilea caz, prefer să nu le iau prea personal și să mă gândesc unde este problema de fapt, poate că persoana respectivă așa își descarcă durerea și frustrările, de obicei în spatele la astfel de comentarii se află un suflet îndurerat, iar eu nu le răspund cum și-ar dori ei să le răspund, ci îi întreb ce se întâmplă cu ei, de ce nu sunt mulțumiți, ce îi rănește cu adevărat.
Care este marele tău vis?
Marele meu vis este să evoluez pe orice plan și să devin profă de desen.
Un mesaj pentru tinerii care și-au pierdut încrederea în ei?
Fii ceea ce-ți dorești să fii și nu uita că orice ai face, lumea mereu comentează și judecă!
VIDEO
FOTO
