Reprezentanții Muzeului Național Peleș (Castelul Peleș) au emis punct de vedere cu privire la acuzațiile apărute în presa centrală, potrivit cărora o rețea bine pusă la punct diminuează încasările din vânzarea biletelor prin revânzarea lor.
Punctul de vedere al Muzeului Național Peleș:
Acuzațiile făcute sub protecția anonimatului fac referire la situația unui angajat al Muzeului Național Peleș din anul 2018, pe care jurnalista o extinde până astăzi fără a oferi niciun argument serios. În 2018, un angajat al Serviciului Tehnic, care se ocupa de îngrijirea parcului, a fost subiectul unei cercetări penale (instrumentată la Judecătoria Sinaia) și al uneia disciplinare (făcută la Muzeul Național Peleș), tocmai pentru genul de fapte care este reclamat în articol, cu lux de amănunte.
Fiind demascat la poliție de un grup de turiști spanioli, cărora le-a procurat, ilegal, bilete de student, și care au fost opriți la intrarea în castel, deoarece nu au putut dovedi că sunt studenți, angajatul Muzeului Național Peleș a adus – în cercetările de la poliție și de la Muzeu – explicația halucinantă că a avut nevoie de acei bani (120 lei) pentru a plăti o mașină care transporta resturi vegetale rezultate în urma toaletării parcului de către echipa de studenți a Universității de Horticultură din București.
Motivația angajatului este la fel de aberantă: Muzeul Național Peleș nu ar avea bani pentru plata unor servicii și salariații ar trebui să se descurce pentru a acoperi cheltuielile, după cum scrie jurnalista, citând documente din dosarul procesului. Precizăm că, în urma cercetării disciplinare, Muzeul Național Peleș i-a desfăcut contractul de muncă angajatului respectiv, chiar dacă Parchetul Sinaia a considerat că suma fraudată este prea mică și nu justifică începerea urmăririi penale.
Conducerea Muzeului Național Peleș a analizat cazul și, constatând că repectivul angajat nu era la prima abatere de acest gen și mai fusese sancționat legal, a apreciat că se impune desfacerea contractului de muncă, în 2018. În urma procesului, deși angajatul și-a recunoscut fapta, motivând bizar gestul său, instanța de la Ploiești a considerat că desfacerea contractului de muncă este ilegală și ne-a impus reangajarea sa.
După cum a declarat și directorul de patrimoniu al Muzeului Național Peleș, peste 80% din încasările realizate (bilete și vânzare suveniruri) au fost încasate online și prin POS, după cum ușor poate fi verificat din situațiile contabile.
Mai mult decât atât, în urmă cu câteva luni, Poliția Economică a organizat un control inopinat la casieria Muzeului Național Peleș, verificând situația vânzării biletelor și a încasărilor și negăsind abaterile reclamate într-o sesizare anonimă.
De asemenea, și în cursul anului 2023 aceleași organe ale Poliției Economice au controlat biletele și încasările de la Muzeu, verificând situația și la castelul Pelișor, la casierii și la intrări. Tot în cursul acestui an, Curtea de Conturi a verificat situația vânzărilor de la librăria castelului Peleș și regimul de consignație a mărfurilor, neconstatând abateri de la lege.
După cum se poate observa și din situațiile economice oficiale depuse la Ministerul Finanțelor Publice și postate pe web-site-ul ANAF, la care jurnalista face trimitere, încasările Muzeului Național Peleș sunt raportate în mod transparent, iar creșterea veniturilor în ultimii ani se explică prin: creșterea numărului de vizitatori plătitori, după pandemie, prin majorarea tarifelor de vizitare (aprobată prin ordin al ministrului Culturii, în 2021), prin deschiderea spre vizitare a mansardei castelului Peleș (și introducerea turului complet al castelului, la prețul de 150 lei), prin vânzările tot mai ridicate ale magazinului de suveniruri și publicații.
De asemeni, din aceste venituri proprii – care în 2023 s-au ridicat la suma de 15.800.000 lei –, Muzeul Național Peleș asigură, în procent de peste 95%, cheltuielile de personal (salariile celor 121 de angajați), cele cu bunuri și servicii, care includ și chiria lunară către Casa Regală (21.000 Euro), utilitățile și cheltuielile de funcționare, precum și cele de realizare a proiectelor culturale.
Din execuția bugetară pe ultimii patru ani, reiese nu doar creșterea anuală a veniturilor proprii – cum a putut constata și doamna jurnalistă, fără a dori să înțeleagă realitatea –, ci și faptul că la Muzeul Național Peleș nu s-au făcut cheltuieli nejustificate, deși pentru dezvoltarea instituției ar fi necesare investiții importante, pe care cheltuirea judicioasă a veniturilor nu ni le permite, acestea fiind redirecționate în procent de peste 68% pentru acoperirea salariilor, restul fiind alocat acoperirii chiriei și utilităților.
Drept urmare, toate aceste afirmații, bazate pe surse anonime le apreciem ca fiind simple alegații, menite să distragă atenția de la adevăratele probleme ale castelului Peleș, care sunt: lipsa – din luna octombrie 2023 – a apei curente, nefuncționarea centralelor termice, lipsa căldurii, problemele de restaurare a monumentului, deteriorarea instalației electrice, aspecte care nu pot fi imputate conducerii Muzeului Național Peleș sau Ministerului Culturii.
Fractura de logică a jurnalistei, care constată că au crescut încasările an de an, dar reclamă pretinse furturi din… 2018 – ne face să credem că adevăratul scop al acestui articol este cu totul altul decât cel pretins! Din situațiile economice pe care le avem, o putem asigura pe distinsa jurnalistă că, la finele anului 2024, vom raporta încasări și venituri proprii mai mari decât în anul 2023, tocmai pentru a contrazice logica articolului bazat pe reclamații anonime.
Mai menționăm, pentru buna informare a jurnaliștilor, că Muzeul Național Peleș realizează – cel puțin de când asigur conducerea sa, din 2016 –, cele mai mai venituri proprii ale unei instituții muzeale din țară, ceea ce poate spune câte ceva despre administrarea acestuia, chiar și în condiții vitrege de lucru (fără apă și căldură, ceea ce este nepermis pentru o instituție de cultură din secolul XXI, în care angajații își aduc, din octombrie 2023, apă de acasă, în bidoane, lucru ce pare ireal, dar este perfect adevărat!), a precizat Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeului Național Peleș
Cum ți se pare subiectul?
