A fost nevoie de tragedia din Turcia și Siria, apoi de cutremurele din Oltenia pentru ca decidenții din România să realizeze că se pot face mai multe pentru o Românie care oricând poate fi lovită de un seism puternic. Acum sunt bani la dispoziție cum România nu a avut niciodată, o bună parte din fondurile PNRR putând fi utilizate în acest sens, fiind disponibile și alte surse de finanțare.
Ministrul Dezvoltării Cseke Attila a anunţat că una dintre noutăţi privind programul de finanţare pentru consolidarea clădirilor la risc seismic este faptul că au fost incluse în clădirile eligibile şi cele din categoria risc seismic 2, nu doar cele din categoria risc seismic 1. Au fost introduse ca eligibile şi clădirile publice, pentru finanţare de la bugetul de stat, a adăugat el.
Cseke Attila: „În ceea ce priveşte partea care revine MDLPA şi informarea care a fost cerută de domnul premier Ciucă, a fost prezentată această informare şi care priveşte mai multe paliere.
În primul rând, ceea ce Ministerul Dezvoltării, Guvernul şi Parlamentul a făcut în privinţa legislaţiei privind consolidarea de risc seismic, înainte de 2022 aveam o legislaţie care data din 1994. Această legislaţie a fost abrogată anul trecut, printr-un proiect de lege promovat de MDLPA, asumat de Guvern şi aprobat de Parlament.
S-au emis normele metodologice pentru punerea în aplicare a acestui mecanism prevăzut în această lege şi s-au prevăzut etapele principale prin care clădirile din România, în principal cele care sunt construite înainte de 1977, sunt supuse procedurilor de evaluare vizuală rapidă, respectiv dacă în urma ei rezultă necesitatea expertizării acestor clădiri, expertizarea acestora va fi făcută.
Pe partea legislativă avem o nouă lege care introduce un program de investiţii nou cu principii radical schimbate faţă de reglementările programului anterior. Principalele modificări se referă la faptul că acest program de investiţii este unul multianual.
În cel anterior, investiţiile trebuiau aprobate, aceleaşi investiţii de multe ori, în fiecare an, ceea ce însemna resursă de timp şi financiară care se consuma şi foarte greu, chiar imposibil, ca să ajungi în cursul aceluiaşi an să aprobi o investiţie, să ajungi la achiziţie şi să execuţi consolidarea lucrării. Actuala legislaţie prevede un program multianual, contractele se încheie pe 4 ani, chiar şi cu posibilitate de prelungire, unde va fi cazul.”
Este o finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat, prin bugetul MDLPA, pentru că se schimbă atitudinea statului faţă de această problematică, prin această legislaţie.
„Cel mai important scop al statului, în acest program, este acela de a ocroti viaţa oamenilor şi de a reduce riscul de afectare a vieţii persoanelor, indiferent de forma de proprietate despre care vorbim a clădirii.
Dacă avem bloc de locuinţe cu 15 apartamente, toate sunt în proprietate privată a persoanelor fizice, statul se angajează, prin acest program de investiţii, să aloce sume financiare pentru a consolida acea clădire, indiferent că este vorba de o proprietate privată. Sumele sunt nerambursabile. Sigur se instituie o interdicţie de vânzare pe 25 de ani.
Acest program introduce în clădirile eligibile şi clădirile din categoria risc seismic 2. Anterior, erau doar cele din risc seismic 1, respectiv s-au introdus clădirile publice ca fiind clădiri eligibile pentru finanţare din bugetul de stat”, a mai spus ministrul Dezvoltării.
Există finanţare din PNRR de 555 milioane euro pentru lucrări care includ şi consolidarea clădirilor, iar din această sumă sunt contracte semnate, în prezent pentru 441 milioane euro, fiind vorba de 238 de clădiri.
Cseke Attila: „În ceea ce priveşte programele derulate prin Ministerul Dezvoltării, sunt trei paliere astăzi prin care Guvernul finanţează lucrări de consolidări de risc seismic. Aş începe cu finanţarea care e la îndemâna noastră din PNRR, unde avem 555 de milioane euro pentru lucrări care includ şi consolidare de clădiri.
Din această sumă, la momentul actual, avem contracte semnate pentru 441 milioane euro, contractare începută în iunie 2022. Vorbim de 238 de clădiri care au finanţarea asigurată pentru consolidare de risc seismic. Până la 15 martie, vom contracta întreaga sumă, deci şi diferenţa până la 555 milioane euro.”
